Comuna Chirnogi a intrat de cinci ani pe un făgaș al sărbătorilor aniversare, alături de alte localități care își cinstesc fragmente din propria istorie sau sărbătoresc an de an pământul natal cu oamenii care-l locuiesc și muncesc. Așa sfințesc cu truda lor și chirnogenii comuna natală, după cum au moștenit pământurile din tată-n fiu. Unii ne spun că tinerii nu prea mai țin de locul natal, și dacă vor mai mult de la viață și să câștige mai mult, cum România nu oferă variante optime de trai, pleacă din țară. Am întâlnit printre cei prezenți la eveniment gospodari care spun că le pleacă tinerii la muncă peste granițe, fiindcă nu se mulțumesc doar cu ce au aici.
Evenimentul de sâmbătă și duminică a adunat localnici care au petrecut în spațiul de la Stadionul din zonă. Alăturându-se celorlalți, copii, profesori, preoți, administrația locală și oficialilor invitați de la Călărași și București, gospodarii și bătrânii din Chirnogi au încercat câteva sentimente, alături de curiozitatea de a vedea ce le-a oferit administrația locală.

Duminică, în jurul orei 11.00, primarul Irinel Roman a urcat pe scena amenajată și a dat startul evenimentului, mulțumind celor prezenți, apoi aducând alături de el pe viceprimarul comunei, consilierii care au aprobat banii din bugetul local pentru cele două zile de sărbătoare.  Primarul Roman a precizat că evenientul nu se putea organiza fără sprijinul altor oameni, invitând oamenii politici de la Călărași și București, printre ei nu doar colegii săi din PNL, ci și din ALDE-PSD, ideea împărtășită de Irinel Roman fiind aceea că în Chirnogi nu există ambiții politice și neînțelegeri între partide.

Senatorul liberal Răducu Filipescu a fost cel așteptat de la București duminică, ceilalți oaspeți fiind reprezentanți-politicieni de la Consiliul Județean Călărași sau președinți ai altor partide politice, dar și primarii comunelor Radovanu, Căscioarele, Crivăț, toți prezentați pe scenă de primarul din Chirnogi. Printre oaspeți a fost și un deputat PSD:

Primarul Irinel Roman a oferit câteva diplome de onoare unor profesori care au scris despre localitatea Chirnogi, doi dintre aceștia fiind chiar fii ai comunei și anume: prof univ dr în științe economice Gheorghe Vlăsceanu și prof. de istorie Constantin Ceaușu. Alături de aceștia, prof. dr. Done Șerbănescu, arheolog și profesor de istorie, fostul director al Muzeului Civilizației Gumelnița și prof. de istorie Nicolae Mavrodin au primit recunoștința reprezentantului comunei alături de diplomele pentru recunoaștere unor merite culturale sau de contribuție istorică.

Micuții elevi ai școlilor din comună dar și cei mai mari au fost vedetele de peste zi ale Chirnogiului.

Focurile de artificii au încheiat festivitățile celor două zile de sărbătoare a celei mai apropiate comune de Oltenița, Chirnogi.

Comuna Chirnogi se află în sud-vestul județului, pe malul stâng al Dunării și pe cel drept al Argeșului, la confluența celor două râuri, la limita cu regiunea Silistra din Bulgaria. Este traversată de șoseaua națională DN41, care leagă Oltenița de Giurgiu. Numele comunei Chirnogi provine cel mai probabil din limba turcă – kirnak, -gi – s.f.s. roaba, s.f.pl. roabe (sclave), ori bulgară – kirnoga/kirnozi – însemnând picior ori picioare murdare. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și era a doua cea mai mare comună din județ, după comuna Lipia-Bojdani. Era formată numai din satul de reședință, cu 4620 de locuitori, ce trăiau în 778 de case și 8 bordeie. În comună funcționau trei biserici, două mori cu aburi, două mașini de treierat cu aburi, o școală de băieți cu 128 de elevi și o școală de fete cu 42 de eleve. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, cu o populație de 6187 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București, până în 1968, când a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.

Opt obiective din comuna Chirnogi sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice — așezarea din punctul „Rudari” (secolele al III-lea–I î.e.n.); necropola din nord-estul acesteia; așezarea din punctul „Șuvița lui Vulpe” (secolele al IV-lea–al III-lea î.e.n.); și cele două așezări din perioada Latène, una aflată la „cariera de Lut” (500 m est de punctul „Cișmeaua Mare”) și cealaltă aflată la „Șuvița Hotarului”, în via lui Codin Stanca Bănățeanu.
Celelalte trei obiective sunt cruci de piatră, clasificate ca monumente memoriale sau funerare, toate aflate în cimitirul vechi: două datând din 1804, respectiv 1897, și una aflată mai aproape de biserica din cimitir, datând din 1876.