România sărbătorește astăzi Ziua Armatei. Cu această ocazie, a fost arborat Drapelul naţional la sediile instituţiilor militare. De asemenea, a fost ridicat și Marele Pavoaz la bordul navelor militare maritime şi fluviale.

Data de 25 octombrie semnifică eliberarea deplină a teritoriului national de sub ocupația trupelor horthyste ale Ungariei. Ultima palmă de pământ eliberată fiind Carei – Satu Mare.
Dar până să se ajungă la acest deznodământ, plătit prin jertfa supremă a sute de mii de militari români, Transilvania de Nord a fost timp de patru ani martora atrocităților comise de trupele de ocupație ale Ungariei horthyste.
Ziua de 25 octombrie este legată în mod direct de Regele Mihai I al României, singurul român în viață care are rangul de mareșal și care, în 1944, era comandatul suprem al Armatei.

Soarta României Mari avea să fie pecetluită  în urma infamei alianțe dintre Adolf Hitler și Iosif Vissarionovici Stalin care prin pactul Ribbentrop – Molotov împărțeau Europa între ei, în ceea ce Timothy Snyder a numit sfâșietor de precis „tărâmul morții”.
După raptul teritorial din 28 iunie 1940, prin cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, România primea o nouă lovitură năprasnică pe 30 august 1940 când prin „Arbitrajul de la Viena”, în fapt, „Dictatul de la Viena”, Transilvania de Nord a intrat sub ocupație maghiară.
Actul curajos al Regelui Mihai și al „opoziției unite” de la 23 august 1944 prin care după arestarea mareșalului Ion Antonescu – străin de realitățile politice ale vremii – Regele a preluat comanda țării, a întors armele împotriva Germaniei naziste deja înfrânte și s-a alăturat Aliaților, a reprezentat și începerea eliberării Transilvaniei de Nord.

Gheorghe Avramescu a fost cel care a eliberat ultima palmă de pământ românească de sub ocupația trupelor horthyste

În 25 octombrie 1944, generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei a 4-a Române, a decis să pornească ofensiva pentru a elibera orașul Carei și, totodată, ultimul colț de pământ românesc aflat sub ocupație maghiară din 1940. Astfel, generalul Gheorghe Avramescu a dorit să îi facă un cadou Regelui, care împlinea 23 de ani și care, cu două luni mai devreme, scosese România din războiul contra Națiunilor Unite și pornise lupta pentru eliberarea Transilvaniei de Nord.

Tot în 25 octombrie 1944, trupele românești au trecut în Ungaria, după cum menționa generalul Gheorghe Avramescu într-un ordin de zi. „La chemarea ţării pentru dezrobirea Ardealului rupt prin Dictatul de la Viena aţi răspuns cu însufleţire şi credinţă în izbânda poporului nostru, tineri şi bătrâni aţi pornit spre hotarele sfinte ale patriei şi cu piepturile voastre aţi făcut zăgaz neînfricat duşmanului care voia să ajungă la Carpaţi. Zdrobit de focul năpraznic al artileriei şi de necontenitele voastre atacuri, inamicul a fost izgonit din Ardealul scump, eliberând astfel ultima palmă de pământ sfânt al ţării. Prin ploi, prin noroaie şi drumuri desfundate, zi şi noapte aţi luptat cu un duşman dârz şi hotărât şi l-aţi învins. Azi, când avangărzile trec pe pământ străin, pentru desă­vârşirea înfrângerii definitive a duşmanului, gândul meu se îndreaptă către voi, cu dragoste şi admiraţie pentru faptele voastre de arme. Peste veacuri veţi fi slăviţi, voi ofiţeri şi ostaşi care aţi eliberat Ardealul“, scria generalul român în ordinul de zi.

Data de 25 octombrie era serbată în România încă din anul 1921, de când venise pe lume Principele Mihai, însă, în 1944, gestul generalului Gheorghe Avramescu avea o semnificație mai profundă, care marca opoziția deopotrivă față de naziști și față de comuniști.

Generalul Avramescu asasinat de NKVD

În anul 1959, după retragerea trupelor sovietice din România, ziua de 25 octombrie a fost declarată oficial Ziua Armatei Române, astfel că, în mod ironic, comuniștii au continuat să serbeze astfel ziua Regelui pe care ei îl alungaseră din țară.
Generalul Avramescu a plătit cu viața opoziția sa față de sovietici. El a fost asasinat de NKVD în 3 martie 1945, sub pretextul că ar fi plănuit să dezerteze la germani, după ce și ginerele său, Ilie Vlad Sturza, dezertase.

Ceremonii militare şi activităţi comemorative au fost organizate în garnizoanele din ţară, în teatrele de operaţii şi în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai Apărării.
Militarii români din teatrele de operaţii sărbătoresc Ziua Armatei Române prin organizarea unor ceremonii militare şi a unor activităţi culturale şi sportive, la care au fost invitaţi şi reprezentanţi ai statelor partenere.