Nu în toate instituțiile de învățământ din Oltenița s-a dat atenție Zilei Culturii Naționale, însă la clasele unde profesorii au marcat acest eveniment, elevii au fost antrenați în prezentări și dialoguri despre viața și activitatea poetului Mihai Eminescu.

La Liceul Tehnologic ”Ion Ghica” din Oltenița, ziua de 15 ianuarie aniversată altfel

Un grup de elevi ai claselor a X-a A de la Liceul Tehnologic „Ion Ghica” din Oltenița au realizat un flayer tematic, au străbătut câteva străzi din oraș cu scopul de a informa oltenițenii despre aniversarea zilei de 15 ianuarie. Potrivit surselor din liceu, elevii au întâlnit tineri care nu știau nimic despre Eminescu, fiind total dezinteresați de subiect și refuzând chiar să primească flyerul informativ. Surprizele plăcute au fost oferite de persoanele de vârsta a doua și a treia, încântate de inițiativă, care au demonstrat ce cunoștințe au recitând versuri eminesciene. Mihail Anton s-a oferit să recite „Scrisoarea a III-a” în întregime. Activitatea a fost coordonată de profesor Amalia Eftimie, cu susținerea bibliotecarei Tincuța Nedu.

Ziua de 15 ianuarie a fost aleasă Zi a Culturii Naţionale și reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889)

Poetul Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. El a fost și prozator, dramaturg, jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Hegel. Eminescu a activat în societatea ”Junimea” şi a lucrat ca redactor la Timpul. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinţa din 25 ianuarie 1902. A murit la 15 iunie 1889 (avea 39 de ani), la Bucureşti, iar la 17 iunie a fost înmormântat la cimitirul Bellu. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române.
În cartea dedicată vieţii lui Mihai Eminescu, George Călinescu scria: ”Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”.
Criticul și istoricul literar, Alex Ștefănescu, un rafinat erudit și semnatar al multor ediții de carte care au făcut deliciul iubitorilor de literatură, și-a dedicat timp prețios analizei vieții lui Eminescu. În volumul „Eminescu POEM cu POEM”, poetul este prezentat altfel decât este cunoscut de elevi din manuale. Poate altfel și decât ale operelor lui Titu Maiorescu, Perpessicius sau George Călinescu despre viața și opera lui Mihai Eminescu.

Academia Română a lansat aplicația digitală „Mihai Eminescu, întreaga operă”

Academia Română a lansat marți, 15 ianuarie 2019, de Ziua Culturii Naționale, la Ateneul Român, aplicația digitală „Mihai Eminescu, întreaga operă”. Opera eminesciană este disponibilă, în regim gratuit și într-un format compatibil cu telefoanele inteligente, în magazinele App Store și Google Play, informează Biroul de Presă al Academiei Române.
Academia Română subliniază că prin acest proiect și-a asumat „urgența refacerii punților dintre marii întemeietori ai culturii române moderne și societate”.

Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege, prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Zi a Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.
Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.
Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010.
Autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale. Există și alte ţări europene unde Ziua Culturii Naţionale omagiază oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes.