Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul / Spitalul Oltenița vrea să trăiască, dar cu leopardul afară

Laura Suzeanu

Spitalul din Călărași a fost declasificat de curând din cauza lipsei medicilor. Unitatea medicală a ajuns de la nivelul trei de competenţă, la nivelul patru, astfel că medicii rămaşi nu mai au voie să facă operaţii complexe, iar bugetul va fi diminuat cu 10 procente. La Spitalul din Călăraşi, multe dintre gărzi nu mai pot fi asigurate, iar alte secţii au fost desfiinţate după ce medicii au plecat rând pe rând.
Spitalul din Oltenița, comparativ cu cel din Călărași, încă se află pe nivelul de competență admis. Problemele însă încep să apară, managerul spitalului, dr. Constantin Claudiu Cocoșilă, făcând eforturi importante pentru a menține Spitalul Oltenița la un nivel cerut de lege. Acesta a fost prezent la ședința consilierilor de la sfârșitul lunii martie, încercând să explice Executivului oltenițean și consilierilor locali cum stau lucrurile cu adevărat aici, și nu ca în fotografiile de pe foile împrăștiate de primarul Petrică Țone cu realizările personale.
Că afară e vopsit gardul și-năuntru-i leopardul, nu pare a fi deloc imaginație. Medicul coordonator al spitalului vorbește despre problema medicilor, care, nefiind stimulați financiar, doresc să plece. Mai grav este că Secția de Pediatrie se află în pericol de a se închide din lipsă de medici, salarizarea mică determinând exodul lor.
Deși managerul Cocoșilă și-a justificat prezența prin dorința sa uriașă de a face ceva pentru colegii medici, dar mai ales pentru ca Secția amintită să rămână funcțională în continuare, primarul Petrică Țone s-a dovedit a nu fi un bun ascultător, nu neapărat de dragul contrazicerii ce îi este însușire, ci mai degrabă din teama de a nu mai pierde din terenul unde joacă în stil propriu, acum înainte de alegerile locale. Ba mai mult decât atât, prin maniera de lucru și tonul ridicat al vocii, acesta dovedește multe, dar mai ales că adevărul îi este străin.
Dr. Cocoșilă explică punctual care sunt problemele acute ale spitalului, Petrică Țone în schimb încearcă să dribleze, pe undeva să și faulteze, că tot iubește fotbalul. Deranjat de explicațiile medicului, de prezentarea acestuia făcută pragmatic și din practica zilnică, Țone se irită, nerenunțând însă la a-și aduce laude peste laude personale, la a se pupa și felicita singur, autorăsfăța cu ”realizările mărețe” ale filmului său interior și de partid. Ținându-i isonul, consilierul PSD Gheorghe Lungu, vâslește prin canalul timpului înapoi și întreabă mai mult retoric, ce bani s-au dat spitalului în perioada 2008-2012.
Gheorghe Lungu și colegii săi din PSD nu se întreabă însă de ce medici buni, aduși în mandatul trecut, au părăsit spitalul în acest mandat, de ce acum Spitalul Oltenița cu Secția de Pediatrie peste care planează sabia lui Damocles să dispară, se găsește în imposibilitatea de a funcționa măcar la nivelul din acea perioadă pe care acesta o reiterează. De ce în mandatul trecut Spitalul a reușit să treacă la un nivel superior prin faptul că au fost aduși medici chirurgi și aparatură medicală performantă? Este vădită intenția de a deturna totul de la realitate, este clar scopul politic al celor de la PSD. Și indiferent ce s-ar fi întâmplat în trecut, prezentul contează iar viitorul urmează.
Așa cum îi stă bine unei ședințe ca cele desfășurate în acest mandat, nu au lipsit întrebările nefirești, sosite din partea unor persoane neavizate, necalificate, ce trăiesc în familie pe seama unor aranjamente pe linie de partid, după scorul alegerilor.

Angajări fără justificare în sistemul public
Din 2012 în Spitalul Oltenița s-a angajat personal TESA fără justificare, așa cum și în Primăria Oltenița de la 75 de angajați în 2012 s-a ajuns la aproximativ 300, fără a se înființa compartimente noi ori secții de specialitate. Munca a rămas aceeași iar angajații s-au dublat ori triplat. Dezvoltare și locuri de muncă nu înseamnă angajări la stat pe spinarea contribuabililor, ci investiții private. Tot așa cum și la Ecosal avem mai mulți gunoieri decât înainte, iar colectarea selectivă nu se mai respectă de aproape 4 ani, așa se țin greșelile lanț în sistemul public local.
Spitalul Oltenița este în deficit de medici, problema spitalelor din România este una tabu și de finețe, deoarece medicii, asistentele, personalul medical în general, mânat de stimulente și salarii mult mai mari în sistemul privat ori străinătate, părăsesc spitalele publice.
Consilierii locali și primarul Petrică Țone ar face bine să găsească soluții, să susțină instituțiile cu probleme financiare ce depind de ei, să nu mai încerce să manipuleze opinia publică cu cifre false ori declarații uluitoare, cu calendare și fotografii fasonate, cosmetizate, pentru reclame locale, gen reviste VIP.

[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=0jpbxb2drlk&feature=youtu.be’]

La Oltenița e nevoie și de o dezbatere publică pe această temă
Site-ul nostru duce o campanie locală pentru a sprijini Spitalul Oltenița. La această campanie dorim să contribuie toți locuitorii acestui oraș, cu atât mai mult cu cât cerințele nu sunt nici uriașe, nici imposibile.
Spitalul Oltenița are nevoie de noi. Tot așa, ar trebui să existe mult mai mult interes public, nu doar personal, tot așa este nevoie de un efort conjugat.
Consiliul Județean Călărași prin președintele Răducu Filipescu, ar fi trebuit să fie alături de Spitalul Oltenița și să-l sprijine financiar din bugetul alocat acestei probleme. Nu era nimic ilegal. Dar la Consiliul Județean, ca și în multe alte locuri cu atribute de autoritate în administrație, totul se reglează în funcție de anumite situații. Găuri sunt peste tot și destule. Ele trebuie doar astupate.
Oltenița are nevoie de o dezbatere publică pe tema Sănătății la nivel local și de ce nu și la nivel județean, chiar dacă la Călărași Spitalul a fost declasificat. Nu este vina Olteniței aici.
De asemenea, fiecare primar din comunele învecinate pentru care Spitalul Oltenita înseamnă instituția sanitară ce menține sănătatea locuitorilor, ar putea iniția niște Hotărâri Locale de susținere financiară, primarul Petrică Țone să stabilească o întâlnire cu primarii comunelor de pe raza unde Spitalul își oferă serviciile medicale.
Totul este posibil, atunci când cineva dorește să salveze ceva, a-l face să funcționeze brici. Dr. Cocoșilă a reușit multe performanțe în acest Spital, au venit și bani de la bugetul local. Că acești bani puteau fi mai mulți, mai ales că Oltenița a ieșit pe excedent bugetar, este alt aspect. Ceea ce trebuie știut este că nimeni nu dă din buzunarul lui personal, nici Țone, nici Filipescu, nici Casa de Sănătate sau prefectul George Iacob.
Banii pentru un spital veniți dintr-un buget local sau județean sunt bani ce se atribuie legal, sunt sume defalcate dintr-un buget total în urma unor calcule de necesar. Un primar sau un președinte de Consiliu Județean nu trebuie să fie decât buni administratori pentru a împărți corect și legal niște bani publici către domenii importante precum Sănătate, Învățământ, Azile sau Servicii de Gospodărire.
Nu avem nevoie de baroni locali, de ființe pe două picioare care să subjuge politic ori administrativ după bunul plac oameni și situații, să jongleze cu banii, să schimbe direcția banilor publici în funcție de interese personale sau de grup.

Situația reală a Spitalului Oltenița, prezentată forurilor decizionale
Suplimentarea bugetului pentru contractul de spitalizare continuă și spitalizare de zi, este justificată. În urma unor analize economice, în anul 2015 serviciile oferite de Spitalul Oltenița, validate și nedecontate, se ridică la suma de 1.780.168 lei. Creșterea anvelopei salariale cu 25% și a contractului doar cu 19,37% a determinat creșterea matematică cu 4% a procentului de cheltuieli salariale, odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 35/2015. Spitalul trebuie să intre în plata drepturilor salariale câștigate în instanță, conform Hotărârilor Judecătorești nr. 1253/2014 și 293/2015, definitive și irevocabile. Pentru preluarea populației de pe teritoriul Spitalului Budești, după desființarea acestuia, spitalul Oltenița nu a primit niciodată finanțare corespunzătoare suplimentară. Și acesta este un motiv de suplimentare de buget, dar mai ales lipsa medicilor pe liniile de gardă datorită valorii reduse a plății acestor servicii.
În cazul în care Spitalul Oltenița nu va găsi finanțare, activitatea acestuia poate fi blocată.
Suplimentare înseamnă 50.000 de lei la spitalizarea de zi și 50.000 de lei la spitalizarea continuă. Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu reușește să își ducă obligațiile la bun sfârșit tot din cauza unei subfinanțări cronice. Astfel, se crează dezechilibre majore în buna gestionare a activităţii spitalelor, în special pe partea de funcţionare.
Necesitatea şi oportunitatea promovării situației Spitalului din Oltenița este determinată de încercarea de a remedia efectele acestei subfinanţări acute a sistemului medical, prin finanţarea în comun a serviciilor publice medicale desfăşurate în spitale.

Un sistem bolnav căruia Oltenița i-a căzut victimă
Și așa cum angajările la stat anihilează sectorul privat, împotmolesc dezvoltarea unui oraș, municipiu, a României în general, așa și politicienii de mucava ce se consideră grozavi, ascunzându-se în spatele imunității, a altora cu funcții care să le acopere faptele nu tocmai licite, au afundat și afundă orașe întregi, îngroapă țara în mocirla propriilor dorințe de mărire și îmbogățire, a egoismului lor, a minciunii, parșiveniei și hoției, de care auzim zilnic în mass mediaa.
România geme de mârlănie, Oltenița este sclava acestui conglomerat, în sistemul bolnav al prezentului, perpetuat firește din 1990 de când PCR s-a transformat în FSN, apoi în alte partide socialiste cu diferite denumiri.
Politicienii, cei care administrează localități sau instituții publice, nu fac altceva decât să sufoce viețile cetățenilor, ori să arunce vina unii asupra altora și să arate cu degetul, uitând, ezitând uneori intenționat să-și recunoască greșelile personale, să-și vadă limitele, să iasă dintr-un sistem corupt prin a face pur și simplu BINE în jur.
Problema lipsei medicilor începe să fie din ce în ce mai serioasă, în condiţiile în care nu se ia nicio măsură care să poată opri exodul acestora. Facultăţile de Medicină funcţionează la capacitatea maximă, iar 70% dintre studenţi visează să profeseze peste graniţe.
La nivel național, potrivit analizei Colegiului Medicilor din România, anul trecut au ieşit din sistem aproximativ 3.500 de medici (dintre care 2.450 au plecat să profeseze în afara ţării) şi au intrat doar 3000 de medici. În schimb, numărul parlamentarilor a crescut de la de la 470 la 588, România are potrivit statisticilor naționale, peste 15.000 de angajați în serviciile secrete, iar administrația publică și apărarea numără aproape 200.000 de salariați.