Anul acesta sărbătoarea sfinţilor Constantin şi Elena coincide cu Înălţarea Domnului, zi în care se vopsesc ouă roşii. Înălţarea este sărbătoare populară cu dată mobilă (ziua de joi, din a şasea săptămână după Paşte).

Sărbătoarea de Înălţare a Domnului este şi ziua când se pomenesc toți eroii, un prilej de pomenire a morţilor, de această sărbătoare fiind legate şi mai multe superstiţii şi obiceiuri populare. Oamenii se salută cu formulele „Hristos s-a înalţat!” şi „Adevărat s-a înălţat”.
Sărbătoarea “Înălţarea Domnului” face trimitere la înălţarea lui Hristos de pe Muntele Măslinilor, în faţa apostolilor. Potrivit Bibliei, îngerii le-au vorbit ucenicilor despre revenirea lui Hristos pe pământ.
În anul 1999, s-a hotărât ca Înălţarea Domnului să fie şi o zi dedicată eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor.

Înălţarea Domnului a fost sărbătorită la 40 de zile după Paşte, iar Rusaliile (Înălţarea Sfântului Duh) la 50 de zile.
De Înălţarea Domnului, casele şi mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, scrie crestinortodox.ro. La ferestre se pun frunze de leuştean, se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu, sunt marcate vitele şi se taie mieii. Ziua de Ispas este hotar pentru diferitele activităţi economice: se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, se urcă boii şi juncanii la păşunile montane.
Cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului, cei doi împărați Constantin și Elena au devenit adevărați protectori ai creștinilor. În timpul domniei sale, Împăratul Constantin a adoptat o serie de măsuri în favoarea Bisericii și a preoților. Documentele istorice spun despre mama lui, Împărăteasa Elena, că și-ar fi eliberat sclavii și i-ar fi ajutat pe creștinii persecutați. De numele Împăratului Constantin este legat și Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Paștele să fie sărbătorit în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară.

Împărăteasa Elena a înălţat mai multe lăcaşuri sfinte printre care: Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem şi Biserica din Nazaret.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare. Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume: mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului; în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca; podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii; ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului; femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă; pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin fumul focului obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână

Pe 21 mai, milioane de români îşi serbează onomastica sau petrec alături de prietenii, rudele sau colegii care poartă numele CONSTANTIN, ELENA sau derivatele acestora.