Biserica ”Sf. Nicolae” din Oltenița Nord a fost sfințită duminică, 22 februarie a.c. De fapt este vorba de refacerea picturii și alte câteva renovări în interior și exterior ce a făcut ca instituția de cult să își păstreze valoarea sa autentică, așa cum apare ea în istorie, aspecte reflectate în cartea despre Oltenița a profesorului arheolog dr. Done Șerbănescu dar și amănunte expuse în relatările acestuia.

La biserica din Oltenița Nord slujesc preotul paroh Cristian Anca și preotul Gheorghe Saroș. După fiecare renovare, construcții anexe sau reîmprospătare a picturilor din interiorul unei biserici are loc o sfințire. Biserica amintită se găsește pe lista monumentelor istorice, ea fiind construită în secolul al XVIII-lea.

În timpul războiului ruso-turc biserica a fost arsă de turci. Potrivit istoricului Done Șerbănescu, la 28 mai 1846 biserica a fost refăcută din temelii și pictată. Ea a fost construită în stil muntenesc, era joasă și fără cupolă iar ușa de la altar era joasă și ferestrele foarte strîmte. Cu timpul biserica s-a degradat. În anul 1928 un vânt puternic a dezvelit aproape jumătate din acoperiș. Din cauza igrasiei biserica era în pericol să se surpe. Preotul paroh de atunci, Dem. Iliescu Palanca, a făcut demersuri pentru renovarea ei. La refacerea bisericii a contribuit una dintre cele mai renumite arhitecte din România, Henrieta Delavrancea-Gibory, fata scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea. Henrieta Delavrancea a constatat că trebuie refăcută din temelii iar după demolare să se construiască o biserică nouă. Pe 16 august 1934 biserica a fost demolată și au început construcțiile noii biserici de către inginerul constructor Aurel Teleman după planurile arhitectei Delavrancea-Gibory. Astfel, cu diverse contribuții de la enoriași, de la Primăria comunei suburbane Oltenița și cu ajutorul Prefecturii județului Ilfov, după doi ani și jumătate s-a înălțat frumoasa operă arhitectonică de artă bizantină.
Așadar biserica a fost construită din temelii după planurile unei mari arhitecte rămasă celebră în istorie. În timp, preoții parohi care au slujit acolo au contribuit, fiecare dintre aceștia, cu câte o renovare, pentru ca acum biserica cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae să existe păstrându-i-se și pisania pe care sunt trecute modificările și construcția realizate în timp.
Henrieta Delavrancea-Gibory a construit și clădirea fostei Bănci Agricole, 17 vile la Balcic (Bulgaria) considerate și acestea monumente istorice. Henrieta Gibory face parte dintr-o nouă școală arhitecturală în România, iar preoții care slujesc aici, la biserica cu o astfel de valoare, sunt un fel de păstrători ai unui tezaur local de o valoare culturală importantă.

La sfințirea de duminică au participat mai mulți preoți, protopopul Marian Necula și Episcopul Sloboziei și Călărașilor, Vincențiu Ploieșteanu însoțit de cei care-i fac serviciile: consilieri și alți preoți. Cei doi preoți ai bisericii au fost avansați la gradul de ”sachelar” atât Cristian Anca cât și Gheorghe Saroș. Distincţia de sachelar este un rang bisericesc onorific acordat preoţilor cu activitate bisericească bogată. Conform Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, în Biserica Ortodoxă Română, această distincţie este acordată de episcopul locului (art. 145 (1) din Statut). În Biserica Ortodoxă Română, semnul distinctiv purtat de un preot sachelar brâul de culoare albastră. Distincţia următoare celei de sachelar este cea de iconom.

Laura Suzeanu