Nu am aflat până la această dată care sunt persoanele vârstnice ce ajung la căminul amenajat special pentru ele din Oltenița, nici criteriile conform cărora se primesc vârstnicii pentru instituționalizare.

Știm doar că serviciile oferite acestor persoane printr-un regim public, nu privat, se modifică substanțial la o perioadă de timp, aproximativ un an, prin creșteri de taxe, după analize și cheltuieli interne, bine întocmite de cei care se cred veșnici în funcții.
Și pentru că probabil erau considerate mici de către cei care cred că fac legea și regulile în oraș, sumele pentru întreținerea persoanelor instituționalizate de la Căminul pentru Persoane Vârstnice ”Sf. Gheorghe” au fost modificate din nou.

Cum sunt ajutați bătrânii din azilul de la Oltenița? Ce sprijin oferă PSD prin Petrică Țone, regimului public pentru un bătrân instituționalizat? Ce cheltuieli suportă statul și cum sunt îngrijiți oamenii în vârstă la tarifele ce vi le vom prezenta mai jos? Ce standarde europene sunt respectate în clădirea din str. Alex. Iliescu?

Cheltuieli după gradul de dependență pe standarde de așa zisă calitate
Cheltuielile la stabilirea costului de întreținere a unui bătrân, în funcție de gradul de dependență, au fost făcute după standardele minime de calitate. Astfel, sunt înșirate hrana, întreținerea și gospodărirea, obiecte de inventar, echipament și cazarmament, cheltuieli cu salariile personalului angajat și cu medicamentele. Contribuția lunară de întreținere vine de la susținătorii legali ai persoanelor vârstnice.

Așadar, consilierii locali au aprobat următoarele tarife:
1. Pentru persoanele cu gradul I (dependent) 2657+1573=4230 lei (salarii) + 676 lei (materiale)=4906 lei cost mediu
2. Pentru persoanele cu gradul II (semidependent) 1495+1573=3068 lei (salarii) + 676 lei (materiale)=3744 lei cost mediu
3. Pentru persoanele cu gradul III (independent) 1055+1573=2628 lei (salarii) +676 lei (materiale)=3304 lei total cost mediu

Așadar, în conturile Căminului vor intra pensiile bătrânilor care nu depășesc în medie 1500 de lei lunar de persoană (maxim), plus contribuțiile susținătorilor lor, care pot avea sau nu pot avea venit, nu contează. Dacă au vrut azil de stat, trebuie să plătească personalul numeros pentru câți bătrâni mai sunt, personal despre a cărui activitate nu există multe date publice. Întreținătorii au de susținut angajații plus alte cheltuieli. Despre medicul azilului nu se știe cum este plătit, nu se cunoaște dacă respectă sau nu programul. Ambulanța Oltenița este chemată pentru orice problemă de sănătate a unui bătrân instituționalizat. Unde este medicul cu care ar trebui să existe încheiat un contract?

Cum se justifică atâta cheltuială pentru un bătrân dependent în azilul din Oltenița? Alte azile aplică tarife cu mult mai mici

O dată la un an, costurile generale pentru cei care beneficiază de regimul instituit la azilul de bătrâni din Oltenița, cresc. Cum se justifică aceste creșteri? Actele prezentate de instituția aflată sub administrarea Consiliului Local, arată cheltuielile. Cum se prezintă totul de fapt, asta doar un audit va constata, sau pe viitor, un organ al legii.

Azile private din orașe mari nu practică tarifele de la Oltenița. Iată câteva dintre aceste cu nenumăratele servicii oferite bătrânilor:
Cămin Acasă

Cămin Armonia

Cămin Chitila

Cămin Pipera

Un exemplu de Cămin de Bătrâni de stat este cel din Brăila, aflat în subordinea Consiliului Local Municipal Brăila. Potrivit site-ului cămin, costurile pentru contribuția lunară sunt total diferite de cele de la Oltenița. Persoanele vârstnice găzduite (rezidenții) în caminul “Sfinții Apostoli Petru și Pavel” au obligația să plătească lunar o contribuție de întretinere, stabilită pe baza costului mediu de întreținere, care este de :