Clădirile de patrimoniu fără lege. Pesediștii dau liber la atacul asupra patrimoniului național
Deputați PSD au depus un proiect de lege prin care vor să scoată un punct extrem de important la Legea construcțiilor.Este vorba de prevederea potrivit căreia intervențiile fără autorizație asupra monumentelor istorice este infracțiune, pedepsită cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amendă. Proprietarii de clădiri monument istoric nu vor mai răspunde penal dacă vor face lucrări neautorizate.

Oltenița are clădiri de patrimoniu. Ce s-ar putea întâmpla dacă se legiferează?
Juriști experți în patrimoniu consideră că acest demers este unul legat de alte interese, un atentat la drepturi patrimoniale, o anomalie juridică, un atac la integritatea patrimoniului construit din România, patrimoniu care este cu greu apărat chiar și în aceste condiții. ”Când există un interes, se fac presiuni și se modifică legile. Modificarea Legii 50/1991, a autorizării lucrărilor de construire, este în primul rând un atac la integritatea patrimoniului construit din România. Modificarea va duce la situații nedrepte, vor fi încurajate inclusiv lucrări neautorizate, fiindcă fapta iese de sub incidența penală. Dacă afectezi grav un monument, urmează repercursiunea penală, dar ea să fie urmată de obligativitatea de a aduce monumentul la starea inițială. Parchetele nu dau acum această soluție. Ele au o durată de soluționare între 6 luni și un an și jumătate. ” declară unul dintre juriștii oltenițeni.
O amendă infimă va rezolva problema unei lucrări neautorizate care afectează o clădire monument istoric. ”Motivația inițiatorilor este una șocantă și anume: decongestionarea instanțelor de judecată, pentru că Inspecția de Stat în Construcții trebuie să facă prea multe dosare penale și pentru că Ministerul Culturii nu emite avizele destul de repede, adică trei instituții importante ale statului nu performează și atunci infracțiunea devine doar contravenție. Practica ne arată că orice modificare neautorizată nu rezolvă lucrurile. O sancţiune nu se elimină așa de florile mărului, doar pentru că instanţele de judecată sunt prea ocupate. În această situație nu se apără patrimoniul. Despre birocraţie ce să spunem? Că ea duce la termene foarte lungi de autorizare a lucrărilor.” mai spune juristul.
Juriști experți în patrimoniu consideră că acest demers este unul legat de alte interese, un atentat la drepturi patrimoniale, o anomalie juridică, un atac la integritatea patrimoniului construit din România, patrimoniu care este cu greu apărat chiar și în aceste condiții. ”Când există un interes, se fac presiuni și se modifică legile. Modificarea Legii 50/1991, a autorizării lucrărilor de construire, este în primul rând un atac la integritatea patrimoniului construit din România. Modificarea va duce la situații nedrepte, vor fi încurajate inclusiv lucrări neautorizate, fiindcă fapta iese de sub incidența penală. Dacă afectezi grav un monument, urmează repercursiunea penală, dar ea să fie urmată de obligativitatea de a aduce monumentul la starea inițială. Parchetele nu dau acum această soluție. Ele au o durată de soluționare între 6 luni și un an și jumătate. ” declară unul dintre juriștii oltenițeni.
O amendă infimă va rezolva problema unei lucrări neautorizate care afectează o clădire monument istoric. ”Motivația inițiatorilor este una șocantă și anume: decongestionarea instanțelor de judecată, pentru că Inspecția de Stat în Construcții trebuie să facă prea multe dosare penale și pentru că Ministerul Culturii nu emite avizele destul de repede, adică trei instituții importante ale statului nu performează și atunci infracțiunea devine doar contravenție. Practica ne arată că orice modificare neautorizată nu rezolvă lucrurile. O sancţiune nu se elimină așa de florile mărului, doar pentru că instanţele de judecată sunt prea ocupate. În această situație nu se apără patrimoniul. Despre birocraţie ce să spunem? Că ea duce la termene foarte lungi de autorizare a lucrărilor.” mai spune juristul.
Inițiativa legislativă aparține lui Florin Iordache, care în expunerea de motive arată că măsura vrea să ducă la degrevarea instanţelor de judecată, care ar avea pe rol foarte multe dosare de lucrări neautorizate la clădirile de patrimoniu. Acestea se soluţionează de obicei doar cu sancţiunea cea mai mică, adică doar cu amendă. Iordache se scuză spunând că, oricum, amenzile sunt suficient de mari ca să descurajeze lucrările ilegale.
Modificarea legislativă sprijină alte nereguli. Potrivit analizei economice și strict juridice, nu s-a aflat până acum o măsură mai distructivă împotriva integrității patrimoniului construit. Oamenii legii consideră că intervenția fără avizare asupra monumentelor istorice trebuie să rămână fapta penală, altfel ne pierdem identitatea Intervențiile în construcție trebuie autorizate și cu atât mai mult cele pe monument.
Antecedente de implicarea politicului în unele acțiuni legate de patrimoniu avem și la Oltenița cu Cinematograful Flacăra. Numai de câte ori nu s-a încercat înstrăinarea lui prin fel și fel de metode cu intervenții de modificări legislative. Cel care a pus mâna pe el încă de pe vremea primarului Ștefan, a căutat să îl confiște. În funcție de cum s-a schimbat puterea, și-a schimbat și el apartenența politică.
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice califică ca fiind intervenții asupra monumentelor istorice următoarele lucrări: (a) toate lucrările de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare, amenajări peisagistice și de punere în valoare, care modifică substanța sau aspectul monumentelor istorice; (b) executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice; (c) amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcții de protecție, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe și în monumente istorice; (d) schimbări ale funcțiunii sau destinației monumentelor istorice, inclusiv schimbările temporare; (e) strămutarea monumentelor istorice; precum și (f) amenajări de căi de acces, pietonale și carosabile, utilități anexe, indicatoare, inclusiv în zonele de protecție a monumentelor istorice.
Antecedente de implicarea politicului în unele acțiuni legate de patrimoniu avem și la Oltenița cu Cinematograful Flacăra. Numai de câte ori nu s-a încercat înstrăinarea lui prin fel și fel de metode cu intervenții de modificări legislative. Cel care a pus mâna pe el încă de pe vremea primarului Ștefan, a căutat să îl confiște. În funcție de cum s-a schimbat puterea, și-a schimbat și el apartenența politică.
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice califică ca fiind intervenții asupra monumentelor istorice următoarele lucrări: (a) toate lucrările de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare, amenajări peisagistice și de punere în valoare, care modifică substanța sau aspectul monumentelor istorice; (b) executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice; (c) amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcții de protecție, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe și în monumente istorice; (d) schimbări ale funcțiunii sau destinației monumentelor istorice, inclusiv schimbările temporare; (e) strămutarea monumentelor istorice; precum și (f) amenajări de căi de acces, pietonale și carosabile, utilități anexe, indicatoare, inclusiv în zonele de protecție a monumentelor istorice.
Proiectul se află la Senat. Camera Deputaților este decizională. Oamenii șehii speră ca această inițiativă legislativă să rămână doar la stadiul de proiect.