de Laura Suzeanu

Bâlciul vine la Oltenița de zeci și zeci de ani buni. Odată cu trecerea timpului s-au mai schimbat utilajele de distracție, s-a renunțat însă la circ probabil pentru că în zilele noastre este foarte greu să întreții animăluțe la dresaj și o menajerie întreagă, nu mai vedem acei omuleți scunzi printre noi, s-au mai schimbat pe ici pe colo tarabele în tandem cu vremurile și moda, dacă este să ne referim la exponatele vestimentare. Cert este că animația creată prin acest vârtej de distracție nocturnă a umplut de aglomerație și zgomot orașul.
Poate mai greu de suportat pentru oltenițenii ce locuiesc în apropiere, totuși acest vacarm a mai scos orașul din amorțeală. Cei sosiți aici s-au înghesuit pentru a petrece câteva ore printre tarabele pline cu jucării, dulciuri, dar şi printre grătarele pe care au sfârâit mititeii, cârnăciorii, pastrama şi cotletele.
Asediul comercianţilor sosiți la Oltenița pentru a-şi vinde produsele este specific oricărui astfel de eveniment. Mesele comercianţilor s-au regăsit de la gablonţuri până la blănuri şi obiecte de artizanat, tablouri, haine din piele, diferite obiecte lucrate manual. Cei mici au avut cu ce să îşi umple timpul, cele aproximativ 8 zile, pentru aceştia comercianţii punând la dispoziţie o mulțime de tentații, de la călușei, tiribombe spectaculoase până la trenuleț electric şi linghişpire.
Despre murdăria lăsată ar trebui să ne rezervăm foarte mult timp, nu atât pentru a scrie cât pentru a face educație, educația minimă necesară celor ce trăiesc printre noi.
Elementele de noutate ies mereu în față, dar mai ales dragostea unora pentru limba română.
Iar noi, de cârcotași ce suntem, nu ne-am putut abține să nu imortalizăm ”perlele gramaticale” ce susțin comerțul cu fiecare eveniment de acest fel.
Amintirile rămân întotdeauna: