Cristiana Drăgan a adus printre oltenițeni simbolurile primăverii
Ca în fiecare an, profesoara de sport Cristiana Drăgan a oferit mărțișoare doamnelor și domnișoarelor din Oltenița. Ca o noutate pentru zona noastră, mărțișoare au primit și bărbații. În cofetării, supermarketuri, la Azilul de Bătrâni ori muncitorilor de la 416 din Primăria Oltenița, profesoara, care este și consilier local, a dorit să ofere cu ocazia zilei de 1 Martie, pe lângă simbolurile primăverii, și bucuria, zâmbetul său contagios, voia bună, gândurile sale curate. Aceasta a dezvăluit că sărbătoarea este foarte importantă pentru ea, în primul rând fiindcă marchează un nou început, bogăția naturii, dar și pentru faptul că semnifică o schimbare. Anotimpul primăvara cucerește frigul odată cu prima zi din martie. ”Este o primenire, ne bucurăm de soare și căldură după un alt anotimp frumos ca iarna, dar care ne-a ținut mai mult prin case. Alb și roșu, puritate și soare.” declară consilierul. Cristiana Drăgan nu face niciodată distincție între oameni sau pregătirea lor profesională, între ranguri sociale ori etnii. ”Sper că am adus un strop de bucurie celor pe care i-am vizitat sau celor cu care m-am întâlnit. Este cel mai frumos să dăruiești și să vezi cum primești recompense generoase de zâmbete, mulțumiri și îmbrățișări sincere. Acum se observă sinceritatea cel mai mult. Acum politicieni trebuie să arate că, indiferent de doctrină sau comenzi de partid, omul cu sentimentele și dorințele sale sunt prioritare. Doresc ca aceste mărțișoare să aducă liniștea și fericirea de care oamenii au nevoie. Fiindcă suntem oameni în primul rând. În calitate de consilier le declar tuturor că voi face tot ce se poate pentru a le fi alături și oricât va fi de greu sau chiar de voi avea piedici în ceea ce doresc să fac pentru comunitate, voi fi lângă oameni mereu.” mai spune Cristiana Drăgan.
O altă simbolistică a şnurului bicolor este aceea că albul reprezintă iarna, iar roşul, vara. Pe de altă parte, roşul ar fi putut înlocui negrul pentru a aduce aminte de anumite sacrificii.
La începuturile sale, şnurul se realiza din două fire răsucite de lână. În credinţa populară, Baba Dochia ar fi fost cea care ar fi tors firul, în timp ce urca cu oile la munte. Aşa cum ursitoarele torc firul vieţii copilului la naşterea acestuia, la fel şi Baba Dochia toarce firul unui nou an, care debutează odată cu primăvara.
Primele obiecte ataşate şnurului bicolor au fost monedele de aur şi argint. Au urmat apoi mici bijuterii, de obicei din argint, şi mult mai târziu au apărut mărţişoarele din lemn şi din cânepă. În tradiţia populară, aducătoare de noroc sunt mărţişoarele care au formă de trifoi. Inima este simbol al iubirii, iar ancora – al credinţei.
Conform multor legende şi credinţe populare „mărţişorul” simbolizează schimbarea iernii cu zăpadă albă cu soarele roşu.





Lasă un răspuns