de Laura Suzeanu

Întâlnirile literare au devenit aproape un lux pentru Oltenița, un astfel de eveniment găzduit ieri, 12 noiembrie, numărându-se printre puținele din ultimul timp. Dacă este să ne referim strict la organizatorul întâlnirilor literare, spunem scurt : poetul și jurnalistul-avocat Liviu Capșa. Dacă ne referim la prezentări sau lansări de carte putem pronunța același nume, căruia îi mai adăugăm sporadic și alte nume.

Liviu Capșa este unul dintre oamenii de cultură de bun gust din Oltenița, membru al Uniunii Scriitorilor, poet și scriitor de relevanță, sau, cum a declarat unul dintre invitații de ieri Alex. Ștefănescu, ”un poet național”.
În cadrul evenimentului ”Eminescu, poem cu poem și personaje din literatura română”, oltenițenii au avut ocazia să-i reîntâlnească, după o bună perioadă de timp, pe criticul și istoricul literar, prozator și dramaturg, Alex. Ștefănescu și pe poetul, prozator, autor a numeroase cărți științifice, inginer constructor Horia Gârbea.
Plecând de la ideea că lectura salvează cititorii de la incultură și luarea unor direcții greșite în viață, cea care schimbă mentalități înviorând spiritul, oamenii de cultură ce au oferit publicului acel răstimp valoros de învățătură intelectuală foarte necesar, au combinat momentele de prezentare a unor cărți, cu recitaluri, clipe și întâmplări umoristice, oratorie impozantă, secvențe interactive cu redare de texte din cărți, pledoarii încărcate emoțional, prin justețea ideilor și frumusețea imaginilor literare.
Pentru Liviu Capșa evenimentul este considerat o ”întâlnire de top”, poetul oltenițean fiind cel care a făcut prezentările și a introdus în scena auditoriului personalitățile culturii literare actuale.
Despre primul prezentat, Alex. Ștefănescu, Liviu Capșa spune, citându-l pe Mircea Dinescu, că este ”unul din puținii critici literari care iubește literatura”, oferind apoi celor prezenți în Sala Mare a Primăriei Oltenița pasaje dintr-o carte a celebrului autor al Istoriei Literaturii Române Contemporane :

Prin opera sa, Alex. Ștefănescu se numără printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, alături de George Călinescu, Eugen Lovinescu sau Nicolae Manolescu, apropiat al scriitorului și eseistului, estetician și istoric al artei, stilist al limbii române Andrei Pleșu și prieten al filosofului contemporan, scriitor, Gabriel Liiceanu :

Criticul și istoricul literar vorbește despre nevoia de literatură. ”Cititul îți dă o noblețe. E bine să citiți pentru că, citind, trăți mai multe vieți deodată…Citind, viața dumneavoastră se multiplică, trăiți mai multe vieți, pentru că în cărți găsiți rezumate, experiența de viață a unor autori, și călătoriți și în timp și în spațiu cu ajutorul literaturii” susține Alex. Ștefănescu.
Mihai Eminescu folosește 300 de cuvinte, dar combinațiile făcute și talentul de a valorifica limbajul este uimitor, scoțând astfel maximul. Mircea Cărtărescu folosește 100.000 de cuvinte, risipind cuvintele. Nichita Stănescu cu ”necuvintele lui” cucerește cititorul. Ei sunt amintiți de Alex. Ștefănescu, criticul literar declarând că ”Limba literaturii este pentru mulți un fel de limbă moartă ca greaca veche sau latina. Este atât de simplu atunci când citești o poezie să nu cauți informații în ea ci să te lași în voia ei”:

Alex. Ștefănescu este un mare admirator al lucrărilor eminesciene, o deosebită atenție acordă criticul, memoriei lucrărilor iar cu mare plăcere cercetează manuscrisele lui Eminescu :

Horia Gârbea a scris peste 20 de cărți. Despre Horia Gârbea, Alex. Ștefănescu spune ”Horia Gârbea este omul orchestră în apatica literatură română de astăzi. I s-ar putea spune <scriitor total>, dar formula sună prea solemn în cazul său. Deși în viața de zi cu zi este ceremonios, scriitorul are prea mult spirit ludic pentru a fi caracterizat în termeni gravi.” :

Horia Gârbea admiră volumul de carte al lui Capșa ”Măști Venețiene”. Despre cartea lui Gârbea, ”Trecute vieți de fanți și de birlici”, se spune că este unică în literatura română contemporană. Ideea lui Horia Gârbea de a crea tridimensionalitatea în această carte este pe cât de incitantă, pe atât de așezată. Abordarea exhaustivă copleșește pe cititor. Scriitorul este un mare iubitor al lui Shakespeare, unul dintre cei a cărui traducere din operele geniului englez se lasă cel mai bine înțeleasă :

Traducerile operei lui Shakespeare realizate de Horia Gârbea sunt cele care se apropie de fapt de limbajul Shakespearean:

Horia Gârbea spune că există ”poeți și poeți”. În revista de cultură Ramuri, scriitorul analizează poezia și poeții : ”Publicul priveşte uneori poezia cu scepticism iar poeţii se plâng că nu sunt citiţi de marele public. Dar există poeţi şi poeţi. Adevăraţii răzbat, versurile lor se transformă în proverbe şi zicători, intră nu în memoria culturală, ci în cea de toată ziua, sunt destul de sofisticaţi pentru a rămâne simpli. Poezia nu e dificilă, poezia este a tuturor, par să spună poeţii care ştiu drumul cel mai direct spre cititor.” nota Gârbea. Iată-l aici cântând poezia :

Criticii contemporani îl glorifică pentru aparițiile sale editoriale: Căderea Bastiliei, Misterele Bucureștilor, Enigme în orașul nostru, Rața cu portocale. Unii îl consideră cel mai important scriitor contemporan. În Sala Oglinzilor de la Uniunea Scriitorilor, Nicolae Manolescu i-a făcut o prezentare duioasă, iar Gabriel Densușianu, scriind despre opera lui Gârbea, îi invocă pe cei doi mari scriitori I.L.Caragiale și Ion Creangă.
Horia Gârbea nu este doar un om de cultură îndrăgostit de litere și literatură, ci și un inginer desăvârșit, un erudit neobosit și veșnic căutător de realități cotidiene, dar ce te apropie foarte mult de Horia Gârbea este umorul său, atitudinea debordantă cu care te atrage spre energia sa interioară pozitivă. Cumsecădenia limbajului său te năpădește, actoria nefiindu-i străină în momentul în care se contopește cu opera sa :

La rugămintea invitaților săi, Liviu Capșa citește o poezie din volumul său de carte Măști Venețiene. Întâlnirea nu s-a încheiat decât pentru o scurtă perioadă, deoarece invitații poetului oltenițean Liviu Capșa doresc să revină, provocați de alte teme culturale. Așa a promis și Liviu Capșa.
Horia Gârbea a primit o invitație la Liceul ”Neagoe Basarab” pentru a dezbate împreună cu tinerii o parte din opera lui Shakespeare.

Despre întâlnirea literara de joi, 12 noiembrie, Liviu Capșa spune că a fost cea mai audiată dintre toate, temele fiind de interes pentru publicul matur, dar mai ales pentru elevi, fiindcă Eminescu și literatura română au fost temele abordate. ”Vom continua întâlniri cu scriitori și profesori universitari. Intenționez ca următoarea întâlnire să se desfășoare în prezența unuia dintre specialiștii în jurnalism și științele comunicării, dar vreau să rămână o surpriză numele lui.”
Invitații momentului cultural au pactizat cu elevii, mulțumiți și bucuroși pentru întâlnirea de joi. Vor să mai vină la Oltenița, asta înseamnă că va trebui ca tinerii să citească mai mult până atunci.

Opera literară este iubită de mulți, nu mai este însă foarte mult timp pentru a o devora, așa cum altădată cititorii se dedicau ei. Literatura dezvăluie realități, dar și emoționează uneori și convinge pe cititori de adevărul ideilor pe care le apără.
Întâlnirile care unesc spiritele dau ascultătorilor posibilitatea de a se întelege pe ei înșiși sau a se descoperi, dar și de a se apropia de ceilalti. Cei care conservă literatura și încă scriu cărți de proză sau poezie mizează pe deschiderea publicului față de lectură. Doar cititul întretine condiția intelectuală, îmbogățește cunoștințe și limbaj, te plasează către altă realitate, sau așa cum bine a spus la întâlnire Alex. Ștefănescu, te face să trăiești mai multe vieți. Într-un cuvânt, ne face să ne deplasăm cu viteza ”luminii culturale” către alte galaxii.
Conținutul întâlnirii de joi a îmbogățit cultura celor prezenți în Sala Mare a Primăriei Oltenița.

Alex Ștefănescu s-a născut la 6 noiembrie 1947 la Lugoj. Este critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977. Contribuția sa de căpătâi, care l-a adus în centrul atenției lumii literare, este Istoria literaturii române contemporane (1941-2000). În acesta lucrare monumentală (1175 de pagini), pentru care primește premiul Uniunii Scriitorilor în 2005, autorul răspunde întrebării „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”.
Este autorul a peste 5.000 de articole de critică literară, publicate în presă. De asemenea, este autor al piesei de teatru Melania și ceilalți jucată la Teatrul „Fantasio” din Constanța în 1992 (cu titlul Love story în lift) în regia lui Constantin Dinischiotu și la Teatrul de Stat din Arad în 1994, în regia lui Sabin Popescu. Este autorul scenariului pentru serialul de teatru TV în 12 episoade Căsătorie imposibilă (în regia lui Silviu Jicman, difuzat în 2000). Realizează pentru Realitatea TV, săptămânal, timp de doi ani, 2004-2005, emisiunea Un metru cub de cultură (Premiul APTR pentru talk-show-uri pe 2004).
Realizează pentru TVR Cultural, săptamânal, în perioada 2007–2009, emisiunea Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex. Ștefănescu (Premiul APTR pentru emisiuni culturale pe 2008), și, în perioada 2009-2011, săptămânal, emisiunea Tichia de mărgăritar. În anii 2011-2012, realizează, tot pentru TVR Cultural, emisiunea Iluminatul public. Începând din 2014 Alex Ștefânescu este prezent ca invitat permanent în fiecare miercuri seara la emisiunea Ora de veghe realizată de Nicoleta Savin la Nașul TV.

Horia Gârbea s-a născut la 10 august 1962 la București. Este autor de cărți științifice, inginer constructor, poet, scriitor român, membru al Uniunii scriitorilor din România. Este doctor în inginerie din 1999, cu o teză din domeniul fiabilității construcțiilor, cadru didactic la Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului din București din 1987. A publicat 8 volume cu caracter științific și didactic. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. A fost membru al cenaclului Universitas, condus de criticul Mircea Martin. Din 2000 a fost secretar al sectiei de dramaturgie a Asociației Scriitorilor București. Apoi, din noiembrie 2003, secretar al Asociației Scriitorilor București, ales președinte al ASB în 2005. Membru al Comitetului director al Uniunii Scriitorilor din 2005.
A publicat poezie, proză, teatru, critică literară si teatrală, eseuri, în total 12 piese reprezentate în țară precum și în Anglia și Franța. A tradus în română și a adaptat pentru scenă 16 piese de Jacques Copi, Pierre Corneille, S.I.Witkiewicz, Fernando Arrabal, A.P.Cehov, N. Machiavelli, Dario Fo, Tennessee Williams, Marivaux etc. A publicat 23 de volume de literatură, obâinând numeroase premii literare. Romanul Căderea Bastiliei a fost distins cu trei premii naționale în 1998. A susținut și susține rubrici permanente în reviste literare naționale (Luceafărul, Cuvântul, Ziarul financiar, Săptămîna financiară etc.), și la publicații teatrale ca Scena, Drama. A fost titularul rubricii săptămînale de bridge din Ziarul financiar din 2003 pînă în 2008. A publicat numeroase alte articole. A prezentat cîteva sute de volume de literatură contemporană în articole, unele grupate ulterior în trei volume.
În 1998 a început să realizeze scenarii de filme si show-uri pentru televiziune la ProTV, apoi la Prima TV, National TV etc. A reprezentat România la festivaluri internaționale de literatură si teatru. A realizat doua cicluri de emisiuni la TVR Cultural (2002-2004). A fost dramaturgul Teatrului „Toma Caragiu” din Ploiești.