O ipoteză în vogă a oamenilor de ştiinţă este că doar 7% din numărul total al neuronilor din creierul uman de azi determină inteligenţa omului din secolul 21. 93% din numărul total al neuronilor din alcătuirea creierului definea inteligenţa hominizilor. Cei mai mulţi neurologi au concluzionat că evoluţia creierului s-a încheiat, iar capacitatea noastră intelectuală nu mai poate creşte. Dar mulţi cercetători cred că ne putem utiliza mai eficient neuronii “adormiţi” pentru dezvoltarea altor capacităţi.

De exemplu, se presupune că dacă ne-am folosi 50% din capacitatea creierului, am putea levita şi comunica telepatic. De asemenea, ne-am dezvolta foarte mult capacităţile telekinetice şi am putea mişca după voie obiectele cu puterea gândului. De altfel, cercetătorii în domeniul paranormalului sunt convinşi că unii vizionari şi profeţi religioşi puteau să-şi utilizeze creierul într-o proporţie mult mai mare decât restul oamenilor, astfel lămurindu-se caracterul supranatural al faptelor şi prevestirilor lui Iisus ori Mahomed.

Creierul nostru e mai inteligent decât noi!

Pare a fi o butadă, dar e foarte aproape de adevăr. Dacă am reuşi să ne folosim 15% din potenţialul creierului, foarte probabil am fi nişte genii. De altfel, neurologii nemţi spun că Mozart sau Beethoven au reuşit această performanţă. Desigur, şi ruşii se laudă cu Iuri Gagarin sau Mendeleev ai lor. Aşa putem extrapola şi am explica genialitatea altor vârfuri în domeniul lor de activitate. Totuşi, conform altor cercetători, gradul de folosire a minţii umane e mai mare decât se crede.

Dacă am putea să utilizăm 25% din puterea creierului, am avea control total asupra organelor noastre interne  şi a tuturor muşchilor, am reuşi să facem calcule matematice complexe, pentru care acum folosim calculatorul, şi am învăţa o limbă străină în maxim trei zile. Sună SF, nu-i aşa?

Dacă ne-am folosi curent de 75% din capacitatea creierului, cercetătorii sunt convinşi că în cel mult cinci minute am învăţa concomitent trei limbi străine, cum ar fi greaca veche, chineza şi sanscrita. Şi numai atât: în acest timp, am compune câteva capodopere, am levita şi am rezolva nişte calcule matematice atât de complexe, încât nici nu ni le putem închipui.

Dacă am reuşi să ne folosim 100% capacitatea creierului, se apreciază că n-am mai avea nimic de aflat, am fi un fel de zei şi probabil ne-am plictisi de moarte… Dar să revenim cu picioarele pe pământ! Se pare că inteligenţa a apărut absolut întâmplător şi, deocamdată, ne putem folosi doar 5-7% din potenţialul creierului. Nu se ştie de ce, dar asta-i situaţia: creierul e un uriaş adormit pe care nu suntem în stare să-l trezim.

Cercetătorii spun că limbajul articulat ar fi răspunzător pentru apariţia raţiunii şi a planificării pe termen lung. Asta ne-ar deosebi de animale. Astfel s-ar fi dezvoltat şi conştiinţa, pe care unii o mai numesc şi cunoaştere de sine. Curios, dar deocamdată nu ştim dacă aceasta e apanajul umanităţii sau e prezentă şi la alte animale. De asemenea, nu ştim dacă oamenii au avut întâietate la conştiinţă.

Specialiştii afirmă că evoluţia creierului s-ar fi terminat în vreo  două milioane de ani şi s-ar fi desăvârşit acum 100.000 de ani, fiinţele cugetătoare de atunci fiind perfect identice cu oamenii de azi. Dar nimeni nu-i în stare să explice de ce nu ne puten folosi mai mult de 7% din capacitatea creierului.

Sursa