Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Fluierul de competiție prezintă vedetele de joi până mai apoi: Printre participanți avem 4 creaturi imigrante

Pamflet de coșmar
de Isocrate Zenodot

În stepa din sud-estul ținutului, acolo unde păsările de pradă se înghesuie să atingă pământul pentru a-și lăsa amprenta hăulitului de înfrățire cu hidoșeniile stepei, câteva animale destul de rare ca specie și culori de piele sau blană, s-au aliniat una lângă cealaltă la start pentru a participa la o cursă în linie dreaptă. Concursul a apărut după ce, fiecare dintre speciile adunate aici după răcirea globală, a decis să își verifice viteza, arătându-și astfel și talentul dar și rezistența după modificările climei. Este adevărat că nu s-au înțeles deloc cu balenele, morsele, focile, pinguinii care suportă temperaturile scăzute foarte bine. Și ăsta a fost un motiv, dar dorința de invadare a fost mai mare.

Animale ilustrate
Fuga acestor animale aici în ținutul unde încă mai mijește soarele pe ici pe colo nu este cauzată doar de frig, ci de teamă…Teama că într-o bună zi urâțenia lor sfâșietoare exterioară se va contopi cu cea interioară. Aceste animale nevinovate până la urmă că s-au născut dar și băftoase că nu au suferit supliciul avortonului, au înțeles că urâțenia lor exterioară este doar o imagine iar cu ceva trucuri o pot îmbunătăți. Încurcătura pleca de fapt de la hidoșenia interioară. Cu forma asta de luptă se descurcau greu fiindcă aici nu exista nici control, nici fond civilizat, nici atitudine onestă ori transparență. Dezgustul inestetic, scârboșenia necontrolată și extrem de rebelă din interior, urma să se contopească cu exteriorul, iar cei care câștigau concursul, sau în fine primii patru exagerat de sluți, ar fi pus ghearele pe ținut pentru a se hrăni cu razele soarelui rămășițe, care să le gâdile blănurile sau pielea oropsite de bunătate și frumusețe, erau și cei care ar fi urmat după concurs niște sesiuni de ședințe de înfrumusețare.
Fluierul urma să se audă, toți se aliniaseră la linia de start, dintre ei doar patru gâfâiau de greutatea propriei prostii, slinoșenia incapacității de a-și dezvolta un element sănătos mental din stadiul de larvă oxiureică. De fapt chiar nu se poate dintr-o dată să se transforme o specie de nevertebrată, anelidă, în ceva normal superior. Asta este deja prea mult..
Nici măcar concursul nu era ceva înțeles de ei decât că unul trebuie să iasă la linia galbenă în fața altuia cu mult, ca să zică că e dominant.
Să ne înțelegem, concursul era organizat special pentru animalele venite prin transhumanță, imigrație, iar pentru acomodare era nevoie și de un concurs nu doar de acceptare.

La semnalul de începere a cursei fiecare trebuia să își măsoare puterea pe distanță în ritm constant, unii în salturi căci rasa lor săltăreață asta le permitea până când la ultimul ocol vor ateriza cum știu pe linia de finish, alții în aer, unii în apă, alții prin copaci.
În general, la sfârșit de săptămână se petrec astfe de evenimente, dar de când cu primitivii sosiți, concursurile dedicate promovării mușchilor lor de pe membre sau aripi ori burți sau piei s-au ales într-o zi de joi.
Ziua asta a marcat o ediţie specială a Zilelor Internaționale ale Alergatului Terestru și Acvatic, în funcție de soiul speciei. Evenimentul face parte din proiectul „Pădurea Spânzuraților Ostelnițeni – destinaţie de memoprimitivism”, finanţat prin granturile SEE 2012 – 2015, în cadrul Fondului OPL (Organizație Primitivă Locală) în zonă.

Maimuța năsoasă sau maimuța cu trompă din marginea ținutului sau cartieruluiMaimuta Nasoasa (Nasalis larvatus) căruia i se spune Țornes Corditus Petristroikus, cu siguranță cel mai interesant aspect între primatele din concurs, pune grav laba piciorului pe linia de start. În multe zone din lume, maimuța cu trompă este supranumita “monyet sange”, denumire primită datorită mitului conform căruia imigranții din cartierul lui aveau ca el sânge-n nas și burta mare! Masculii pot ajunge la o greutate de 100 de kg talie pitică, o înălțime de 60 de cm, iar coada poate ajunge la 80 de cm, mai mare decât el. De știut este faptul că maimuțele cu trompă se grupează în mascul și mai multe femele (harem). Alimentația este formată în general din frunze și din fructe. Sunt înotătoare foarte bune, mai ales că veți vedea cu cine se și întâlnește maimuța năsoasă în apă. Din valurile și spuma fluviului sau mării, înoată în special în stilul câinelui, întrucât este ajutată de picioarele membranate din spate, se întâlnește cu specii gelatinoase ce le vom prezenta imediat, active și ele în competiție.
Această specie de maimuțe se găsește numai în zonele mlăștinoase. Este un primat ce preferă să trăiască în haremuri. În opoziție față de alte primate ce trăiesc în haremuri, grupurile de maimuțe cu trompă din marginea cartierului au obiceiul să se adune, în special pe timpul nopții, pe malul râurilor. Un comportament nou al masculului, neobișnuit pentru alte grupuri de primate, este faptul că acesta schimbă deseori haremul și femelele. Maimuțele cu trompă se folosesc de scara variată a sunetelor produse pentru a comunica: urlă, mârâie, și “claxonează” în diverse modalități cu ajutorul nasului. De ce au masculii nasul mare? Răspunsurile date la această întrebare s-au modificat mult de-a lungul timpului. Maimuta NasMaimuțele sunt înotătoare bune și multă vreme s-a presupus că acestea își folosesc nasul pentru a respira asemănător scafandrilor. S-a pus și problema faptului că nasul mare al masculilor le întărește “chemarea” sau că reglează temperatura, dar nici una dintre teorii nu a fost demonstrată. Cea mai probabilă explicație stă în teoria lui Darwin, conform căreia femelele preferă masculii cu nasul mai mare și astfel aceștia vor avea mai mulți urmași, care pot duce genele mai departe.
Această specie aparține familiei colobinae, care este deosebită tocmai datorită mărimii burții, în burta lor mare se găsesc numeroase bacterii care au rol în alimentație. Dacă consumă alimente ușor de digerat, atunci bacteriile produc gaze în intestine. Acest proces poate omorî foarte repede animalul.

Peștele gelatinos sau Blobfish (Psychrolutes marcidus) este o creatură ce se întâlnește în apelePeste-Gelatinos ținutului și care a venit la concurs stând. De fapt echipele cu tărgi l-au pescuit din fluviu pentru a-l aduce la concurs. Psychrolutes marcidus trăieşte la adâncimi cuprinse între 600 de metri şi 1.200 de metri în larg şi este ameninţat cu dispariţia din cauza dezvoltării mentalității populației care se întrevede la orizont și care dorește să îngroape moda comunistoidă din ținut de moșnegi gelatinoși, stufoși, belicoși, mincinoși. El la concurs va participa într-un recipient umplut cu lichid ce va exista lângă ceilalți concurenți.
Peste GelatinosAspectul său corporal, care are alura unei feţe de moşneag cu un nas mare şi moale, i-a asigurat un loc destul de avantajos în multe competiții pe unde umblă. Blobfish sau Gigelatinos Lengofinos Bolshevicy nu este altceva decat o masă gelatinoasă cu un diametru de circa 30 cm ce elimină multe secreții dezgustătoare. Creatura, aflată pe cale de dispariție, are o strategie de hrănire foarte simplă – stă și așteaptă prada să vină la el. Se întâlnește foarte des cu maimuța năsoasă pentru a pune ținutul la cale…

Liliacul vampir (Rhinolophidae) este unul dintre cele mai urâte animale din Emisfera Sud-Estică. Liliacul VampirEste preponderent femelă. A venit să concureze și ea – strigată de băștinașii de unde provine: Alinieta Luizeta Muntesori. Are urechile imense, nasul încrețit și orientat în sus iar despre dinții mari, în forma de cârlige, nu mai vorbim. Liliacul vampir se hrănește exclusiv cu Liliac Vampirsânge de dușmani. Fiindcă dușmanul e cam greu de păcălit se hrănește cu sânge de șobolani, maimuțe năsoase, pești gelatinoși din grupul adunat după imigrare, dar uneori îi cad prada și oamenii, mai ales cei care iubesc litera și pana care construiește litera.

Dar cel mai șocant exemplar este un rozător, un fel de cârtiţă cheală, șobolanul cârtiță de deșert. Denumirea ştiinţifică a urâţelului din imagine e Heterocephalus glaber. Nu are păr, are dinţii mari, Naked Moleratcapul supradimensionat, îşi construieşte galerii pe sub pământ şi nu simte durerea, deoarece nu sintetizează substanţa P, un neuropeptid a cărei principală funcţie este aceea de a transmite durerea în sistemul nervos central.
Cârtița zice că e cea mai grozavă și va câștiga competiția cu trivialitatea din atitudinea și reacțiile ei, are mustăți pe bot și peri pe coadă. De regulă, ea se deplasează prin galerii atât cu fața cât și cu spatele. Un fapt interesant este acela că aceeastă cârtiță, Aurilius Brrrra Dog, golașă, are peri și printre degetele de la picioare, permițându-i să-și folosească membrele ca și mături pentru a curăța solul de impurități. Pielea ei este de culoare roz și oarecum translucidă în partea inferioară. La cârtița golașă nu există dismorfism sexual. În general, masculii folosiți pentru reproducere par să fie cele mai jegoase exemplare din colonie din cauza mizeriei acumulate prin săpături. Se hrănesc și cu fecalele lucrătoarelor. Acestea nu sunt numai nutritive ci îi ajută și să-și dezvolte flora intestinală pentru a se reproduce și consumă uneori lichide pe bază de alcool. Cârtițele golașe sunt animale poliandrice, ceea ce înseamnă că acestea trăiesc în colonii mari unde doar o femelă se înmultește. Cârtițele golașe își fac un sistem complex de galerii subterane. Tunelele au un diametru de aproximativ 4 centimetri. Unele galerii sunt construite chiar sub suprafața solului în timp ce altele pot ajunge la adâncimi de aproape 2 metri. Aceste galerii sunt ramificate, conectate între ele într-o manieră foarte complexă, astfel încât lungimea totală a galeriilor unei colonii să atingă chiar 6 kilometri. Săpatul de galerii este singura modalitate prin care cârtițele golașe își procură hrana, deoarece acestea nu vor urca niciodată deasupra solului.
Cartita-GolasaLucrătoarele de servicii de informații sapă prin solul dens cu dinții incisivi foarte puternici care vor crește pe tot parcursul vieții. Mușchii maxilarului sunt foarte puternici. Buzele cârtițelor golașe se închid în spatele incisivilor, astfel încât acestea pot săpa cu pămant sau fără pământ în gură. Aceste rozătoare cooperează și când este vorba de a-și menține temperatura corpului dar cooperează pentru asta cu maimuța năsoasă chiar dacă la concurs se consideră adversari. Spre deosebire de majoritatea mamiferelor, cârtițele golașe nu-și pot menține temperatura corpului, de aceea caută să se încălzească cu maimuța. Temperatura corpului la cârtițele golașe fluctuează în funcție de temperatura mediului înconjurător, fapt care le face pe cârtițe să fie practic animale cu sânge rece. Ca să se încălzească, cârtițele golașe vizitează galeriile săpate imediat sub suprafața solului unde temperatura este mai mare datorită soarelui. Așa au ajuns și aici. Concursul este doar un mod de a-și pierde vremea. Ochii mici ai acestor animale subterane sunt aproape orbi. Aceste animale care trăiesc doar sub pământ mănâncă de obicei părțile subterane ale plantelor, în special tuberculii suculenți ai plantelor specifice zonelor aride. Cârtițele golașe își iau apa necesară pentru a supraviețui doar din hrana pe care o consumă, deci nu beau apă, doar alcool. În captivitate aceștia consumă cartofi dulci, căci maimuța năsoasă, cea care îi oferă acest meniu, este cea care a crescut cu cartofii. Dar uneori cârtița consumă și biscuiți pentru căței. Acestea practică cu regularitare coprofagia, fapt care le ajută să crească absorbția de nutrienți din alimente. Cârtițele golașe nu sunt în pericol de exctincție și nu par să aibă nevoie de măsuri suplimentare de protecție. Pericolul stă în nebunie…Când se enervează își schimbă culoarea în NEGRU.


“A fost o manieră amuzantă de a sensibiliza opinia publică în legătură cu fenomene umoristice de grup”, declară organizatorul concursului.
Titlul decernat celui câştigător îi va permite acestuia să devină mascota oficială a Societăţii de Protejare a Animalelor Urâte (uglyanimal.com), care grupează umorişti ce sprijină cauza speciilor ameninţate cu dispariţia, pedepsite din cauza aspectului lor fizic ingrat.

Concurenții s-au împărțit pe grupe, în afara păsărilor și animalelor de pradă de pe margine, cele patru animale fiind vedetele adunării.
Maimuța năsoasă a șchiopătat și s-a împiedicat de organele proprii, liliacul s-a înecat cu sângele supt, peștele a obosit de bătrânețe, doar cârtița tot sapă. Și speră să și câștige.
Competiția nu a fost una loială, fiindcă între primate nu există atitudini de fair play, dar tocmai pentru că au abordat agresivitate în atitudine, au fugit toți, inclusiv arbitrii. Singurele care aleargă fără oprire sunt cele patru specimene ce așteaptă în primitivismul lor fluierul de finish.
Că se vor sfîrși pe traseu, că vor abandona, indiferent ce va fi, ele aleargă de zor.
Competiția a reprezentat un pas către o concurență loială sau neloială, asta va hotărî spectatorul.

Organizatorii evenimentului au fost: Centrul pentru Dezvoltare Animalieră, Asociaţia „Orizont Galben” pentru Animale, Clubul Sportiv Olterra, Fundaţia Ecohop.
Parteneri au fost: Centrul Naţional de Informare şi Promovare a Animalelor Înfiorătoare și Agenţia de Ecosistem a Destinaţiei Cârtiței Golașe.

Inspirație surse video și foto: Internet

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

two + 7 =

3 + 3 =

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

Corespondenta la redactie