Hei-rup…hei-rup…bugetarii sunt în avânt! Piramida inversă a lui Țone și angajările pe bandă rulantă în sistemul bugetar

Publicat 5 septembrie 2016

Laura Suzeanu

Statistic prin datele oficiale centrale rezultă că un număr de aproximativ 6 milioane de pensionari, 4 milioane de copii şi adolescenţi sub 18 ani, peste 1,2 milioane de bugetari, 400.000 de angajaţi din companiile de stat sunt susţinuţi din contribuţiile, taxele şi impozitele plătite de cei aproximativ 3 milioane de angajaţi rămaşi în mediul privat. La aceştia se adaugă cei 3-4 milioane de români care nu se regăsesc în nicio statistică, muncind fie la negru, fie în agricultura de subzistenţă.

Spre ce fel de economie ne îndreptăm și cum se mai poate dezvolta România în aceste condiții? De regulă, toate ciudățeniile, nedreptățile, pleacă de la politică, de la modul cum se tratează un subiect delicat între politicieni. Unii vin la putere, apoi strică echilibrul financiar și economic prin măsuri deloc bune, chiar nocive, pentru a-și menține promisiunile din campanie. Și aici este logic că intervin lipsa de cunoștințe în domeniul economic. Egoismul și disperarea după putere sau bani, boala minciunii că ceilalți nu au fost buni și au venit ei să facă bine, dar de fapt profită de neștiința majorității electoratului și ajung să facă totul praf, demonstrează că nu astfel se susține economic o țară sau un oraș. Se apelează la tot felul de tertipuri necinstite și orice metode ce fac rău general, politicienii ascunzându-se cu minciuni în spatele unor finisaje false ale unei situații.
În acest șablon se înscrie și Oltenița. Unde va ajunge acest orășel cu modelul descris mai sus?
Cu riscul de a căpăta dușmani, mai ales că o gândire obiectivă e greu să funcționeze într-un oraș unde toată lumea cunoaște pe toată lumea și se fac cumetrii peste cumetrii, cu riscul de a fi înjurați și bârfiți pe la colțuri (oricum de asta nu scapă nimeni), cu riscul jignirilor, a comentariilor fără discernământ și pline de răutate, am arătat exact realitatea din oraș. Dar am prezentat și consecințele unor exagerări, a unor decizii ilegale sau neconforme cu realitatea, am prezentat catastrofa, furtuna ce ar putea urma din liniștea sau din promisiunile de campanie ale lui Petrică Țone, coroborate cu unda verde dată de infractorul Liviu Dragnea (tot o jonglerie de campanie și alegeri) în 2013 la angajările din sistemul public.
A rămas în folclor declaraţia preşedintelui Traian Băsescu din mai 2010, în momentul în care a anunţat tăierea salariilor şi a pensiilor: “Statul arată aşa, ca un om foarte gras care s-a căţărat în spatele unuia foarte slab şi subţirel, care este economia românească”. De atunci statul a mai „slăbit“ cu 200.000 de oameni, dar „cura“ a fost întreruptă de guvernul social-democrat înainte de a da rezultate spectaculoase, intrând violent ca-n brânză în ordinea cât de cât restabilită, ce depășise criza economică.
Sectorul bugetar reprezintă peste un sfert din numărul total de angajaţi, un procent prea mare, cred specialiştii.
Datele statistice sunt clare: structura populaţiei României ilustrează un model de economie care nu va fi funcţional pe termen lung, atâta timp cât vor exista mai mulţi asistaţi social decât contribuabili: aproximativ 6 milioane de pensionari, 8,2 milioane de asistaţi social (inclusiv copiii), peste 1,2 milioane de bugetari şi 400.000 de angajaţi din companiile de stat sunt susţinuţi din contribuţiile, taxele şi impozitele plătite de celor aproximativ 3 milioane de angajaţi rămaşi în mediul privat.

Petrică Țone nu s-a dezis de la acest rău ce-l face, deși el nu consideră și nici nu realizează ce presupun pentru viitor și pentru economia locală care este varză la acest moment (susținută mai mult de cei care muncesc în afara țării), ce presupun angajările făcute fără limite în Primăria Oltenița, pe la Ecosal, Spitalul Municipal cu personal inutil TESA, la Căminul de Bătrâni.
Bugetul s-a împovărat cu mai mulți angajați la stat. Excesul de angajați la stat nu permite nici majorarea salariilor.
În Franţa, cel mai birocratic stat european, sectorul bugetar nu depăşeşte 20% din totalul angajaţilor din economie. În OECD, media sectorului bugetar în efectivul total de salariaţi este de 15%.
La noi depășește 30%.

„Cred că numărul de bugetari este mare, ca pondere în totalul salariaţilor. Sunt spre exemplu instituții cum sunt poliția națională sau învăţământul ori în sistemul medical și mă refer aici la personalul sanitar (asistente și medici) unde există deficit, chiar deficit de personal calificat. În administrația noastră locală sunt prea mulţi angajaţi. Am întâmpinat niște probleme, am mers în Primărie să le rezolv. Pe lângă faptul că nu știu de capul lor, nu sunt pregătiți mulți dintre ei, am fost plimbată că mi-am făcut doar nervi. Aparatul bugetar ar putea fi mult eficientizat cu ajutorul tehnologiei, din câte știu eu asta dorea să facă cealaltă administrație Milescu-Cercel, acum e un talmeș-balmeș. Probabil Țone s-a folosit de banii rămași în 2012 pe mâna lui și ce a făcut, el știe că nu se vede decât o harababură: copaci tăiați și aruncate niște flori să ia ochii proștilor, sensurile giratorii ce au mai păpat niște bani (să vedeți cum se circulă în orașele cu semafoare, ce ordine e…) a mai făcut câteva asfaltări foarte târziu oricum și alea tot planificate de alții, dă terenuri din oraș din câte am citit la dvs pe schimburi ineficiente și în defavoarea noastră ș.a.m.d. O avea el terenuri pe acolo și o fi vrut să le vândă, cine știe?? Iar în Primărie a făcut un dezastru, te împiedici de ei am văzut și eu că am avut treabă, altfel habar nu aveam” declară Mioara N. din Oltenița.
”O metodă eficientă sau metode eficiente de lucru ar fi procedurile care să schimbe modul de lucru al angajaţilor, pentru optimizarea fluxului de lucru, dar dacă se angajează după ureche și fără un plan de lucru corect, normal că avem toți de suferit. Ei se bucură că au acolo un salariu fix de bine de rău, nu contează ce fac sau nu fac, primarul a promis că dacă e votat va face angajări fiindcă i s-a permis de sus sau el știe cine i-a permis, și uite așa noi aducem bani la buget și ăștia îi toacă“, declară un angajat al unei firme private din Oltenița.

Pentru Țone, angajările multe și vorbăria sunt stima PSD-ului și toată mândria

Potrivit specialiștilor, populația din România este afectată de un proces de descompunere și destructurare demografică, perpetuarea comportamentului demografic actual și continuarea tendințelor de migrație a persoanelor tinere în diferite țări, pot afecta echilibrele demo-economice. Și atunci îl întrebăm noi pe Țone, cum face aceste angajări pe bandă rulantă, pe ce criterii sociale și economice, pe ce criterii de competență și profesionalism, fiindcă noi nu am auzit să facă o selecție și nici să susțină examene pe post, ce specialiști aduce în primărie sau în instituțiile subordonate Primăriei Oltenița? În Primăria Oltenița la ora aceasta funcționează nepotismul.
Suntem curioși de asemenea cât și până când se vor umple birourile Primăriei Oltenița, probabil că se vor ocupa la un moment dat și holurile. De aceea Țone dorea să cumpere, în deficit firește, și clădirea Bărbulescu de lângă Primărie, ca să mai facă niște angajări. Așa vede Țone dezvoltarea unui oraș și o economie care să meargă. Angajații fără număr ai lui Țone sunt și cei ce au făcut campanie, deși un funcționar public nu are voie să facă acest lucru. Așa s-a născut un întreg mecanism de absorbție a celor ușor de atras în centrifugă. În astfel de situații și când foamea e mare, nu mai avem pretenții la persoane verticale sau la prea mulți specialiști care să știe cum funcționează o economie reală, o democrație reală, un sistem de lucru capitalist care să dezvolte o zonă, mediul privat care tocmai el este cel ce susține angajările la stat. Nu mai avem pretenție la oameni cu moralitate, cu o cât de mică conștiință, cât timp Țone le dă apă la moară cu angajările, făcând un rău ce la un moment dat va fi iremediabil. Nu mai avem pretenție de la angajații lui Țone de a fi cinstiți, cât timp nu se merge pe onoare și corectitudine, iar pe posturile unde vin de-a valma, unii prezintă diplome fără legătură cu serviciul, sau rămân pe post fără examene. Am fi curioși să știm câți angajați are în acest moment Primăria Oltenița, împreună cu Ecosal.
Petrică Țone și-a făcut propria piramidă, una invers decât cea normală : mediul privat local șubred susține alaiul interminabil de bugetari din vârful piramidei. Cât mai rezistă acest sistem?

Plusvaloarea se creează de către mediul privat. Sistemul comunist a produs puturoșii

Oltenița a ajuns la scadență, iar primarul care a instituit un model de lucru atipic trebuie să știe că orice lucru făcut anapoda, negândit, doar din exces de zel și dorință de a păstra un scaun, pentru promisiuni electorale și lăcomia de putere cu înghițirea funcționării normale a unui sistem transformat în ceva defect, se va întoarce nu doar împotriva acestuia într-o zi, ci împotriva tuturor cetățenilor. Deja, mulți tineri nu mai vor să audă de Oltenița, adulții ce nu intră în calculele bugetare și vor ceva mai bun, care doresc un trai civilizat și evoluat, pleacă din oraș să lucreze peste granițe. Cu cine vor rămâne Țone și angajații lui? Cine îi va mai susține în funcții?

Noi, ca națiune, ca stat, nu suntem în stare să creăm locuri de muncă, să pornim motoarele economiei. Știm cu toții că plusvaloarea se creează de către mediul privat, de către întreprinderile mici și mijlocii, iar un stat care din ce în ce pierde societăți mici și mijlocii bine dezvoltate, dat fiind regimul social-democrat ce e din zi în zi mai încrâncenat să reziste, pierde indubitabil controlul, pierde echilibrul, se va distruge totul, nu se va mai putea construi nimic progresiv. De unde să vină banii? Pe lângă salarii, sunt și pensiile, sunt și alocațiile pentru copii, sunt și ajutoarele sociale. Toate acestea vin din producție. Iar Oltenița a pierdut acest obiect al muncii. Pe lângă faptul că s-au închis fabricile, firmele care se mai ridicaseră într-un timp, acum duc greul, au ajuns să suporte cu dificultate cheltuielile unui stat până la urmă nesimțit. Comunismul a produs puturoșii, comunismul a instituit gândirea lascivă, a creat oameni fără perspectivă intelectuală și fără pretenție de la ei. După cum se vede, nu a dispărut această gândire comunistă.
Am intrat în Uniunea Europeană, s-au deschis granițele, dar totul este doar un import și nu export la mărfuri. Iar forța de muncă este invers, este cea exportată. Știm cu toții, Produsul Intern Brut se calculează din diferența dintre intrări și ieșiri. La noi, în ultimii ani, intrările au fost mai mari decât ieșirile, decât exportul.
Economia reală chiar nu mai permite atâția angajați. Petrică Țone nu cunoaște acest lucru, sau nu-l interesează. Pe Țone îl interesează altceva, fără legătură cu bunul mers al economiei locale.
O propunere la nivel de Guvern în discuţiile pe legea salarizării este ideea de a diminua administrația într-un mod simplu, astfel încât la fiecare doi funcționari care ies la pensie sau ies din sistem, să fie înlocuiți prin unul. Este un principiu, o idee copiată de la francezi, care a fost propusă de vicepremierul Costin Borc și acceptată de colegi.
Oare dacă se va decide legal, printr-o Ordonanță sau o Hotărâre de Guvern, Petrică Țone se va alia acestei idei, ori va continua angajările, pe criteriile sale personale, în Primăria Oltenița, la Ecosal, Spital, etc.?