Redacția oltenitainfo.ro
Când o sancțiune este abuzivă, un proces verbal poate fi contestat iar mai apoi instanța va decide. Există persoane sancționate care ajung să plătească amenda, deși sunt conștiente că fac o plată care merge la buget, fără să existe o motivație legală. Cei care ajung să plătească amenda se sperie de un eventual proces în instanţa de judecată. Agenţii constatatori care sunt delegați sau pe biroul cărora ajunge o plângere și trebuie să încheie un proces-verbal nu dau detalii în legătură cu posibilitatea de contestare sau aspecte procedurale cu privire la aceasta. Motivele sunt diferite: fie fac jocul celui care ajunge să depună o plângere, de obicei o persoană care se crede cu influență în zonă (polițist, primar, consilier, viceprimar, prefect, etc), fie agentul nu cunoaște substraturile legii, fie este interesat în a încheia procesul-verbal, ori chiar poate fi pe moment neinspirat. Procedura la întocmirea proceselor-verbale contravenţionale oferă posibilităţi de contestare şi anulare a amenzii contravenţionale. Principalul act normativ în materia contravenţională îl reprezintă Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificări şi completări, dar există şi contravenţii care se supun prevederilor unor legi speciale.
Agenţi constatatori, aşa cum sunt definiţi de lege, sunt: „primarii, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitaţi, persoanele împuternicite în acest scop de miniştri şi de alţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, de prefecţi, preşedinţi ai consiliilor judeţene, primari, de primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi de alte persoane prevăzute în legi speciale”. În continuare sunt enumerate şi contravenţiile care privesc: „apărarea ordinii publice; circulaţia pe drumurile publice; regulile generale de comerţ; vânzarea, circulaţia şi transportul produselor alimentare şi nealimentare, ţigărilor şi băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului”. Tipurile de sancţiuni prevăzute în legislaţie sunt: avertismentul, amenda contravenţională şi prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.
În ultimul timp, cei de la putere și apropiați ai lor din cercuri restrânse au ajuns să folosească metoda sancțiunii prin poliție și nu numai, a unor situații ce nu le fac pe plac și cărora aceștia le dau alt sens până la a deforma realitatea. Facebook-ul a ajuns singurul loc unde libertatea de exprimare încă există, dar este interpretabilă ca și legea românească, și mai nou, un câmp de bătălie între diverse situații sau persoane. Această formă de exprimare se întâlnește sub diverse aspecte. Există persoane care, din răzbunare, dispreț, aroganță sau abuz, încearcă să se folosească de o hotărâre dată de o Curte de Apel. În 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut o hotărâre dată de Curtea de Apel Târgu Mureș în 2013, prin care aceasta din urmă a stabilit că profilul personal de Facebook este un spațiu public. În acea cauză era vorba de un mesaj cu caracter discriminatoriu publicat de un fost angajat al Prefecturii Mureș. De aici până la sensul real al unei postări este însă un drum.
Colega noastră, Laura Suzeanu, a postat în luna septembrie a anului trecut un articol, însoțit de un comentariu. La aproape două săptămâni de la postare, aceasta a primit prin poștă citație pentru a se prezenta la poliție, motivul fiind o plângere însoțită de o amendă de 200 de lei din partea fostului comandant al Poliției Oltenița, George Chiru. Cel însărcinat cu speța, un agent din cadrul instituției de poliție oltenițene, a încercat pe tot parcursul discuției pentru încheierea unui proces-verbal de contravenție să intimideze, să o facă pe aceasta să semneze procesul-verbal cu mențiunea că recunoaște ce i se imputa, că este vinovată pentru ce a scris și să recunoască ce solicita fostul comandant al Poliției Oltenița, George Chiru. Laura Suzeanu și-a apărat cauza. Agentul însărcinat să finalizeze într-un sens clar situația, a folosit insistența în completarea procesului-verbal, dar nu în favoarea colegei noastre. În postarea de pe facebook din 1 septembrie 2017 nu a fost folosit vreun cuvânt trivial. Numele lui George Chiru nu a fost pomenit, nu s-a făcut nicio referire directă la persoana acestuia. La întâlnirea pentru clarificarea plângerii și completarea procesului-verbal, Laura Suzeanu a fost însoțită de avocat.
A urmat atacarea procesului-verbal în instanță, pentru ca de curând Laura Suzeanu să obțină câștig de cauză în proces. Instanța a anulat procesul-verbal de contravenție. În înscrisul consemnat de agentul de poliție, se arată ”Sus numita a postat pe pagina personală de facebook un comentariu cu cuvinte și expresii vulgare de natură să lezeze demnitatea unei persoane”, acea persoană lezată considerându-se George Chiru.
Colega noastră nu a înțeles foarte bine pofta fostului comandant de poliție de a o acuza de fapte neconforme cu realitatea. Ea consideră că adevăratele motive pentru plângerea formulată la poliție sunt știute numai de fostul comandant, în prezent pensionar și angajat în cadrul unei primării din județ, unul dintre apropiații primarului din Oltenița, Petrică Țone.
Instanța a decis luna trecută anularea amenzii contravenționale de 200 de lei. ”În procesul-verbal de contravenție nu se menționează care ar fi acea unică persoană afectată de postarea petentei, astfel încât să poată fi exercitat un control al legalității și temeiniciei procesului-verbal. Mai mult, textul postat de petentă nu conține cuvinte și expresii vulgare de natură să lezeze demnitatea unei anumite persoane, referirile fiind cu titlu general.”
Împotriva unui proces-verbal de constatare a unei contravenţii se poate face contestaţie la instanţa judecătorească competentă în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării. Dacă documentul este semnat, data respectivă se consideră momentul în care s-a luat la cunoştinţă şi cel din care curg cele 15 zile pentru depunerea contestaţiei. În cazul refuzului semnării procesului verbal, de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, data comunicării este data primirii acestuia prin poştă cu confirmare de primire, curier sau data afişării (pe uşa sediului societăţii comerciale sau pe uşa domiciliului în cazul persoanelor fizice) şi din acel moment curge termenul de 15 zile. Instanţa competentă este judecătoria în a cărei circumscripţie a fost savârşită contravenţia. Contestaţia suspendă executarea, până la soluţionarea cauzei. Procesul-verbal de contravenţie neatacat în termen, precum şi hotărârea judecatorească irevocabilă prin care s-a soluţionat plângerea, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. Atacarea unui proces-verbal se poate face în instanţă cu privire la aspectul legalităţii actului întocmit şi aspectul temeiniciei faptelor consemnate.
Patrick Penninckx, head of Department of the Information Society la Consiliul Europei, declara anul trecut că România este una dintre ţările europene unde se fac presiuni politice asupra presei, alături de Bulgaria şi Grecia. Acesta a spus în cadrul unei conferinţe organizate cu ocazia Adunării Generale a Federaţiei Europene a Jurnaliştilor (FEJ) că este un punct de răscruce pentru libertatea presei. ”Suntem oare la un punct de răscruce pentru libertatea presei? Situaţia se deteriorează într-un mare număr de ţări europene, inclusiv în ţări din Uniunea Europeană. Pretindem să fim un conglomerat de ţări bazat pe acelaşi set de valori şi de principii şi trebuie să ne întrebăm dacă mergem în direcţia corectă. În jumătate dintre statele membre ale UE jurnaliştii sunt supuşi unor ameninţări şi violenţei”.
