Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Jean Georgescu, un mare regizor al filmului românesc

A fost un personaj iubit. Parcă era scris cu peniţa fină când se plimba pe Calea Victoriei “cu melon şi baston”, foarte elegant, cu trăsături delicate, zâmbitor, atent şi foarte îngăduitor. Povestea cu fineţe, avea umor, şi nu oricum, ci un umor duios.

“­ Ştii mata, floarea mea, de lângă fotoliu, vorbeşte! Mai am şi două turturele care vin la geam!”, spunea.
Un portret de-al lui se găseşte în romanul lui Constantin Ţoiu ­ “Obligado”. “Un domn care trecea pe Trotuarul Capşei, în jos, pe Calea Victoriei, saluta exagerat de politicos, ridicându-şi foarte sus pălăria, în câteva trepte bine numerotate; aşa un salut nu puteai vedea decât la teatru şi acolo numai dacă aveai de-a face cu un actor de rasă. Acel domn trecu încet, ca scăpat din vitrina unui magazin de pe Bon Street. Marele regizor aştepta la stop, vizavi de Delta Dunării. Când s-a făcut verde, păşi înainte. Regizorul trecuse stopul. Cineva, din mulţimea de pe zebră, îl salutase. Probabil, fiind în mers, în mijlocul bulevardului cu trei Dacii nerăbdătoare oprite la picioarele pietonilor, el îşi ridică iarăşi pălăria care pluti din nou peste capetele tuturor. Scamatorie, truc de Cinema Vechi.”
Jean Georgescu s-a născut la 25 februarie 1904, în Bucureşti. Şi-a adorat mama dar, la un moment dat, a intervenit patima pentru actorie. Mama l-a înscris la Liceul Militar din Craiova, dar tânărul se înscrisese la Conservator, minţind-o. Când buna mamă a descoperit înşelătoria, a fost foarte tristă. După absolvirea studiilor la Conservatorul Regal de Artă Dramatică, a debutat ca actor în anii ’20, jucând în diferite companii teatrale alături de actori de renume ai momentului, printre care şi faimoasa Elvira Popescu. În cinematografie şi-a început cariera tot ca actor, în filmul „Ţigăncuşa de la iatac” (1923), unde interpreta rolul unui „bonjurist”.

Atras din ce în ce mai mult de cinematografie, a început să scrie scenarii de film, pe unele regizându-le, în altele apărând ca actor. Perioada de actorie se înscrie pe 9 ani. Publicul de teatru s-a îndrăgostit repede de “frumuşelul” actor. La începutul anilor ’30, cineastul s-a îndreptat spre Paris, unde a rămas până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Şi acolo, a realizat filme în calitate de regizor-scenarist, printre care mediu-metrajele „La miniature” (1933) şi „Ça colle” (1933), în care rolul principal era interpretat de Fernandel.


“Jucam mult, seară de seară, mă remarcasem în genul «comic», dar eram în stare şi să cânt şi să dansez, am fost şi în trupa marelui Ion Iancovescu şi, într-o zi, m-am dus la Paris pentru că filmul era marea mea chemare – literatura scrisă cu imagini. Am plecat cu 100 de lei în buzunar, o nimica toată, şi am lipsit 10 ani, am făcut cinci filme la Paris, acolo am luat viaţa-n piept, am trecut prin necazuri, am învăţat să mânuiesc aparatul de filmat, am lucrat cu Fernandel, mi se spunea Georgesco. Nu am vrut să devin cetăţean francez, nu cred în cei ce-şi schimbă cetăţenia de la o zi la alta. Am revenit la Bucureşti într-un Buick, în 1940, aşteptând să se sfârşească războiul, am scris un scenariu. La cofetăria Nestor am scris scenariul pentru «O noapte furtunoasă»; se pare că Ion Cantacuzino scrisese un scenariu după «O noapte furtunoasă», dar a renunţat spunându-mi «Al dumneavoastră este mai bun!» şi mi-a dat şi bani să fac filmul.”
Filmul alb-negru, cu o durată de 70 minute a avut premiera în 22 martie 1943, la Cinema ARO. În 1953, cenzura comunistă a „ajustat” pelicula cu foarfeca. Secvențele înlăturate de cenzori s-au pierdut pentru totdeauna.


Jean Georgescu a avut o contribuţie intelectuală şi materială, a fost omul formidabil al cinematografiei româneşti. Malvina Urşianu, eleva preferată a maestrului, scrie despre Jean Georgescu: “Maestrul meu are un ochi critic, cu care nu ne este dat să ne întâlnim în fiecare zi, şi are întotdeauna dreptate”.
Reîntors în România în 1939, Jean Georgescu şi-a îndreptat atenţia către opera lui I.L. Caragiale, adaptând piese de teatru şi povestiri scurte scrise de acesta. „O noapte furtunoasă”(1943) rămâne şi astăzi un reper al istoriei cinematografiei româneşti. I-au urmat „Vizită” (1952), „Lanţul slăbiciunilor” (1952), „Mofturi” (1965). În filmul „Directorul nostru”, realizat în 1955, Grigore Vasiliu Birlic realiza un rol de comedie memorabil. A mai regizat: Visul unei nopți de iarnă (1946), Petrolul (1949), Pădurile (1950), În sat la noi (1951) – în colaborare cu Victor Iliu, Arendașul român (1952) – scurtmetraj, Lanterna cu amintiri (1962), Pantoful Cenușăresei (1969), Amiciție (1976) – scurtmetraj TV.
Ca actor, a jucat în filmele Țigăncușa de la iatac (1923) (r. Alfred Halm), Năbădăile Cleopatrei (1925) (r. Ion Șahighian), Milionar pentru o zi (1924), Maiorul Mura (1927) (r. Ion Timuș), Așa e viața (1928) (r. Marin Iorda), Televiziune (Ce va fi mâine) (1931) (r. Jack Salvadori), Nu filmăm să ne-amuzăm (1975).


În perioada comunistă, Jean Georgescu a fost marginalizat ca regizor, în viaţa personală fiind silit să divorţeze de soţia lui, care era franţuzoaică.

“­ Aţi avut o viaţa plină, maestre!”– îi spune Carmen Dumitrescu în 1988.
­„Desigur, şi tot mereu am lăsat impresia că nu fac nimic! De altfel, eu nu mă consider autor! Autor e Caragiale, Muşatescu, George Enescu. Rolul regizorului e altul, nu trebuie să se simtă regia!”
A murit la 8 aprilie 1994, în Bucureşti.

Surse:
jurnalul.ro
ro.wikipedia.org
adevarul.ro
youtube.com

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

93 − 85 =

Editorial

“Bran-a museum without walls!”:Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Erasmus+

31 iulie 2017

“Bran-a museum without walls!”:Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Erasmus+

Proiectul “Bran-a museum without walls!”: Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și inițiat de Asociația “I.

  • 0
  • 2.158
  • 407
  • 5.870
  • 1.169
  • 126.501
  • 220.245
  • 1.740.170
  • 3.376.631
  • 716.677
  • 572
Corespondenta la redactie