Mai mulţi mor în fugă decât în luptă.

Mai mulţi mor în fugă decât în luptă.

Cine este de neînvins fără resemnare şi cine e sigur de izbândă fără răbdare?

Noaptea totul capătă forma şi aspectul său adevărat. Aşa cum numai noaptea distingem stelele pe cer, tot aşa vedem pe pământ multe lucruri pe care nu le vedem ziua.

Poveştile trecutului se aseamănă cu trandafirii ofiliţi ce-şi scutură frunzele la cea mai mică atingere.

Cultura este ceea ce ramane dupa ce ai uitat tot ce-ai invatat.

Dacă te foloseşti bine de povestirea aceasta, apoi ea este ca volocul în mâinile pescarului, precum arunci volocul în mare, ca să prinzi peşte, tot aşa şi povestirea aceasta o arunci în sufletul omului şi-i scoţi păcatele lui la vedere, ca ele să fie biruite.

În acel moment înţelese de ce i s-au accelerat bătăile inimii. În plus, începu să înţeleagă cu ce a greşit în toată viaţa lui, că acela a cărui inimă nu tresaltă nici la bucurie şi nici la tristeţe, greu poate fi numit om.

Oh Gosta, un bărbat trebuie să poarte toată viața ceea ce viața i-a oferit : o inimă curajoasă și un zâmbet pe buze, altfel nu este bărbat.

Daca îți place iubita ta, lasă-ți conștiința să ardă și să treacă peste tine în interiorul tău, dar arată-te un bărbat și un Varmlander.Lasă-ți scânteierile din priviri să se bucure și întâmpină-ți prietenii cu un cuvânt vesel pe buze mereu.

Viața și natura umană sunt dificile. Ele au în afară curaj și bucurie ca o contragreutate la propria lor duritate, altfel nimeni nu ar putea îndura.

Eu văd pământul verde acoperit de munca omului sau de urmările muncii lui. Piramidele îngreunează pământul cu greutatea lor, Turnul lui Babel a străpuns cerul, încântătoare temple și castele cenușii au căzut în ruine. Dar peste toate aceste lucruri construite de mâinile omului, ce nu a căzut sau nu va cădea vreodată?

Dragi prieteni, aruncați mistria și mortarul! Aruncați șorțurile zidarilor peste voi și aruncați-vă jos pentru a construi vise! Care sunt templele din piatră și lutul sufletului? Învățați să construiți conacuri eterne din visuri și viziuni.

Suntem poemul grupului antic al celor 12, care trece prin ani. Au fost doisprezece dintre noi când am condus lumea din vârful noros al muntelui Olymp și 12 atunci când am trăit ca păsări în coroana verde a lui Ygdrasil. De fiecare dată când poemul a plecat, noi l-am urmat. Oare nu am putea sta 12 bărbați puternici la masa Regelui Arthur și să-i lăsăm pe cei 12 Paladini să  plece în cea de-a 12-a mare armată a lui Charles? Unul dintre noi a fost Thor, altul Jupiter, ca orice bărbat ce s-ar vedea în noi astăzi.

Splendoarea Divină poate fi găsită sub zdrențe, coama leului se poate ascunde după un măgar. Timpul ne-a lovit, dar când suntem acolo, fierăria devine Muntele Olymp și aripa cavalerului o Valhalla.

El avea atât de multă nevoie să plângă. Toată neîncrederea vieții pe care nenorocirile le-au adus micului băiat Värmland, avea nevoie de lacrimi ca să le curețe. Neîncrederea că dragostea și bucuria, frumusețea și puterea de a înflori pe pământ, neîncrederea în sine însuși, totul trebuia să dispară, pentru că era Paștele.

Selma Ottiliana Lovisa Lagerlöf

A fost prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură (1909) și prima femeie membră a Academiei Suedeze (1914). A fost promovată ca Doctor Honoris la Universitatea Suedeză (Uppsala University 1907). Motivația juriului Nobel: ”in appreciation of the lofty idealism, vivid imagination and spiritual perception that characterize her writings”(ca prețuire pentru nobilul său idealism, bogăția fanteziei și expunerea spirituală care îi caracterizează opera). Opera sa posedă puternice tendințe moral-educative, cultivând trecutul legendar, conservarea valorilor perene, tradiția. A scris romane de factură epopeică, pline de fantezie și lirism, cu rezonanțe din vechile legende scandinave. De asemenea, a mai scris proză pentru copii, îmbinând într-o viziune poetică unică o lecție metaforică de geografie, istorie și cultură. „… ca prețuire pentru nobilul său idealism, bogăția fanteziei și expunerea spirituală care îi caracterizează opera„.
Selma Lagerlöf s-a născut în Mårbacka, Värmland, pe 20 noiembrie 1858. Tatăl ei, locotenentul Lagerlöf, era vesel, activ, sociabil, cu o fantezie bogată, îi plăcea să cânte și să se joace cu copiii. Mama sa era serioasă, muncitoare, înțeleaptă și avea o adâncă înțelegere pentru problemele sufletești ale celorlalți. Bunica sa după tată era o adevărată comoară de legende și cântece populare. Conacul părintesc din Mårbacka apare în toate amintirile ei din copilărie. Casa cu etaj, cu acoperişul învelit cu turbă, cu oameni veseli, cuvincioşi şi muncitori, apare uneori prezentată direct în opera sa. Când Selma avea trei ani, s-a trezit într-o dimineaţă cu un picior paralizat, maladie de care nu s-a vindecat complet niciodată. Din acest motiv, Selma nu a mers la cursurile unei şcoli, ci a învăţat acasă.

[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=mGF8iCRlxDc’]

De mică a citit mult, cărţi de aventuri pline de fantezie, „O mie şi una de nopţi”, cărţile lui Walter Scott, povestirile lui H. C. Andersen. Încă de la 15 ani, a început să scrie versuri şi şi-a propus să devină scriitoare. Dorinţa de a-şi face o situaţie şi starea economică precară a familiei a determinat-o, în 1881, să plece la Stockholm, unde a urmat, un an, cursurile unui liceu pentru fete şi trei ani cursurile şcolii pedagogice.

[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=7xwOaqhnl14′]
Din 1885 până în 1895, a fost învăţătoare într-o şcoală de fete la Landskrona. În această perioadă, a scris „Gösta Berlings saga” (1891), o carte care a fost foarte rece primită de critică. Faptul acesta se explică prin aceea că Selma Lagerlöf, începând să scrie această carte, a simţit că nu se poate încadra în canoanele literare ale epocii, povestirile ei, atât de intim legate de copilărie şi de adolescenţă, având nevoie de o libertate de expresie asemănătoare cu aceea a legendelor populare.
Doi ani mai târziu, un danez a tradus cartea şi astfel „Gösta Berlings” a ajuns pe masa de lucru a lui Georg Brandes, cel mai autorizat critic literar din vremea sa, iar recenzia favorabilă a acestuia a adus consacrarea definitivă a volumului.
În opera Selmei Lagerlöf predomină povestirea, legenda. Din motive didactice, a scris o carte de lecturi geografice despre Suedia, plină de amintiri istorice şi de descrieri ale pământului suedez. Micii şi marii cititori ai acestei cărţi nici nu-şi imaginează că a fost scrisă pentru şcoala elementară. Cartea a fost tradusă în foarte multe limbi străine şi este cea mai cunoscută operă a Selmei Lagerlöf: „Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia/ Nils Holgersson underbara resa genom Sverige” (1907).

[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=mcCfHndbgUk’]
Unele dintre volumele ei au fost ecranizate. Volumul pentru copii, una dintre cele mai apreciate cărți suedeze din toate timpurile, Nils Holgerssons underbara resa – Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia (apărută la Editura Tineretului în 1961) a fost adaptat pentru cinema în 1962; Gosta Berlings saga – Povestea lui Gösta Berling, cartea ei de debut, din 1891 (tradusă la noi în 1965 și apărută la Editura pentru Literatură Universală) în 1924, cu Greta Garbo!; Jerusalem în 1996 – carte tradusă de Nicolae Filipovici în 1998, Editura Biblioteca Bucureștilor (mult succes s-o găsiți la Gaudeamus!); Körkarlen (The Phantom Carriage) în 1921 ș.a.
Cea mai recentă carte a ei publicată la noi este numită Cartea de Crăciun, set de povestiri traduse de Liliana Donose Samuelsson, cu ilustrații de Ilon Wikland.
A fost interesată de politică și o importantă voce a păcii toată viața ei. A fost activă ca politician local, la fel de bine ca în mișcarea de apărare a drepturilor femeii. Când femeile suedeze au primit dreptul de a vota în 1919, Lagerlöf a ținut un discurs.
Este supranumită regina literaturii suedeze. În 1939, Selma Lagerlöf a salvat-o de la exterminarea de către regimul nazist pe scriitoarea germană Nelly Sachs, care s-a refugiat la Stockholm.
Scriitoarea Selma Lagerlöf a decedat în 1940.

[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=7VIFtRtGp10′]

Opera

• Gösta Berling saga (Povestea lui Gösta Berling) (1890-1891)
• Osynliga länkar (Lanțuri nevăzute) (1894)
• Antikrists mirakler (Miracolele lui Anticrist) (1897)
• Jerusalem(1901-1902)
• Nils Holgersson underbara resa genom Sverige (Minunata călătorie a lui Nils Holgersson în Suedia) (1906-1907)
• Kristuslegender (Legende despre Cristos) (1904)
• Herr Arnes penningar (Banii domnului Arne) (1904)
• Liljecronas hem (Casa din Lilliecrona) (1911)
• Kejsarn av Portugallien (Împăratul Portugaliei) (1914)
• Mårbacka (1922)
• Charlotte Löwensköld (1925).
• Löwensköldska ringen (Inelul familiei Löwensköld) (1925)
• Anna Svärd (1928)

[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=zOrA8Ff2gAk’]

Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia, una dintre cele mai iubite cărţi pentru copii din toate timpurile, scrisă de o autoare laureată a Premiului Nobel, este o poveste emoţionantă despre curaj, prietenie şi încredere. Nils Holgersson, un băieţel leneş şi neastâmpărat, a fost pedepsit pentru purtarea lui nesăbuită – un pitic l-a transformat într-un prichindel de-o şchioapă.

[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=XF1yKQiemUI’]

Agăţat de grumazul gâscanului Martin, micul Nils porneşte într-o lungă călătorie spre miazăzi, împreună cu un stol de gâşte sălbatice. În drumul lui, năzdrăvanul care înainte nu iubea şi nu respecta pe nimeni şi nimic pe lume trece prin aventuri uimitoare, vede locuri la care nici nu visase şi îşi face prieteni pe care ajunge să-i îndrăgească. Martin, gâscanul bun şi devotat, Akka, gâsca cea înţeleaptă, Bataki, corbul cel isteţ, Gorgo, vulturul îndrăzneţ şi iubitor de libertate şi blânda şi frumoasa gâscă Dunfin îi vor fi aproape, iar Nils va învăţa alături de ei care sunt adevăratele valori ale acestei lumi.

[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=7lcry5Evx1o’]

Surse:
bookaholic.ro
ro.wikipedia.org
autori.citatepedia.ro
goodreads.com
selmalagerlof.org
youtube.com