Elisabeta Genoa

România trece de mult prin diferite crize, una dintre acestea fiind criza medicamentelor. O măsură populistă privind ieftinirea tuturor medicamentelor a transformat piața aceasta într-un ring unde se luptă greii, dar și într-o masă de ping-pong peste care se plimbă mingea nepăsării. Iar oamenii privesc neputincioși cum principiul dominoului se desfășoară cu precizie prin fața lor. Așadar, lipsa unor medicamente de pe piața pharma creează panică și stres, îngrijorare sau disperare printre bolnavii din Oltenița.

Oltenițenii ne declară că există medicamente pentru afecţiuni cronice care se găsesc foarte greu, iar o parte dintre acestea au dispărut complet. Soluții în astfel de situații nu sunt multe: fie caută înlocuitori, fie medicii apelează la o altă schemă terapeutică ce deseori agravează bolile cu care pacienții sunt diagnosticați, ori lasă loc altor complicații. De pe piaţa farmaceutică lipsesc multe produse de care oltenițenii au nevoie pentru diferite boli. Lista medicamentelor care lipsesc pe piața românească este una imensă și detaliată pe site-ul http://medicamentelipsa.ms.ro.
Problema crizei medicamantelor se repetă, sau mai bine spus continuă de mai bine de 3 ani cu prelungirea situațiilor care generează lipsurile. Bolnavii ar avea unele soluții, una dintre acestea fiind achiziționare medicamentelor din țările vecine.

De ce și cine se joacă cu viaţa oamenilor, care sunt motivele și de ce atâta nepăsare, cinism, inconștiență și cruzime din partea factorilor decizionali?

Se pare că România are cel mai mic preț la medicamente. De altfel, publicația noastră a mai informat cititorii cu privire la comerțul care se face pe seama medicamentelor. Problemele au început în 2015, când intenţia de a se ieftini medicamentele s-a transformat în altceva, efectul fiind până la urmă dispariția lor. Motivul: distribuitorii înregistraseră pierderi. Politicienii, avizi de a-și procura electorat prin aceste metode populiste, dornici să-și țină electoratul PSD captiv, nu s-au gândit la toate aspectele, nici nu au luat în calcul repercusiunile ideilor lor. Reducerea preţu­rilor medicamentelor de la 1 iulie 2015 a însemnat, aşa cum au preconizat specialişti, dispariţia mai multor medicamente din farmacii. Asociaţia Producă­torilor de Medicamente Generice din România, anunța în februarie 2016 că de pe piaţa farmaceutică au dispărut peste 2.000 de medicamente, dintre care 700 numai în 2015. În februarie 2017, Agenţia Naţională a Me­dicamentului a precizat printr-un comunicat de presă că marii producători de medicamente au anun­ţat retragerea a 1.200 de medicamente de pe piaţă, din cele 6.000 existente. Motivul invocat de producători era acela privind nemulțumirea față de preţul medicamentelor decontat de Guvernul României.
Colac peste pupăză, alte medicamente din import fie nu mai ajung în România, fie ajung cu mare greutate sau pe alte filiere, ceea ce nu ajută anumite categorii de bolnavi.
Agenția Națională a Medicamentelor nu a reușit să obțină autorizații pentru unele medicamente necesare bolnavilor din România. Unul dintre medicamentele care în general a dat bătăi de cap farmaciștilor de-a lungul timpului, Vessel Due, acum nu se mai găsește deloc. la Oltenița. Bolnavii care folosesc acest tip de tratament, fie trebuie să renunțe la el, ceea ce este practic imposibil căci le-ar agrava boala spre tragice complicații, fie să folosească înlocuitor, variantă care nu întotdeauna are și rezultate pozitive, originalul neputând fi comparat cu o copie. În unele farmacii nici înlocuitorul nu este de găsit.

Utilizat ca tratament curativ pentru patologia vasculară cu risc de tromboză, Vessel Due a devenit unul dintre medicamentele prețioase, iar căutarea lui un calvar. Uneori distribuitorii nu onorează comenzile, dar de data aceasta, problema este la ANM, acolo drumurile închizându-se. Acesta se poate înlocui cu Coreflux, dar de obicei reţetele trebuie schimbate pentru nominalizarea medicamentului. Medicul de familie poate refuza anularea primei rețete, invocând motive legate de parcursul lucrului său, chiar dacă pentru bolile cronice se pot face excepții. De ce medicul nu știe când lipsește un medicament din farmacii?  Ce vină are pacientul în acest caz, întors din drum și cu tratamentul astfel oprit? Ce încredere mai poți avea în domeniul sanitar și farmaceutic? Că de oamenii politici mulți dintre noi s-au convins, dar și de sistemul bolnav din toate domeniile de activitate din România.
Bolnavii se mai pot lovi de unele situații, după cum ne-a declarat unul dintre aceștia. Astfel, ei pot găsi un medicament din import într-un final și după multe căutări în vreo farmacie dintr-o comună, un sat uitat de lume sau alt oraș, însă farmacia să nu aibă încheiat contract cu Casa de Asigurări de Sănătate a județului respectiv. Așadar, obligat fiind să îl cumperi la preț întreg, constați că te costă foarte mult, că pensia sau salariul sunt foarte mici și că, dacă-l cumperi să-ți salvezi viața, rămâi fără bani de curent, de gaze, de lemne sau de mâncare până la următoarea pensie. Concluzia: Vessel Due are corespondent, dar și corespondentul abia dacă intră în farmacii, dar să mai și satisfacă nevoile bolnavilor.
Mai interesează pe cineva în astfel de situații urmările? Potrivit Constituției, „statul garantează oamenilor dreptul la sănătate”. Cum așa? Cu fiecare zi ce trece, observăm că de fapt statul nu face decât să distrugă sănătatea oamenilor, să umilească bolnavii, pensionarii, profesorii, și mai nou patronii (după ultimele prevederi ale Codului Fiscal).

Unele medicamente nu au alternativă

Dacă pentru unele medicamente specialiştii pot prescrie înlocuitori, pentru altele nu există alternativă. Un exemplu este Digoxina, recomandat în boli ale inimii – insuficienţă cardiacă congestivă cu disfuncţie sistolică dominantă, insuficienţă cardiacă cronică asociată cu fibrilaţie atrială, tahiaritmii supraventriculare: flutter şi fibrilaţie atrială, tahicardie paroxistică supraventriculară, tahicardie joncţională. Acest medicament nu are înlocuitor pe piaţa farmaceutică din România. Medicii specialiști spun că acest produs este unul ieftin care are mai degrabă scopul de a oferi o stare de bine pacientului, nu neapărat contribuie la prelungirea vieții acestuia. Un alt medicament fără corespondent este Sintrom 4 mg.
O altă mare problemă este cu medicamentele care nu se eliberează fără prescripție, care nu au înlocuitor sau nu mai sunt de găsit pe piață.
Pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale este afișată lista medicamentelor retrase de pe piață. În dreptul fiecărui medicament există explicații: denumirea comercială a produsului, forma farmaceutică (comprimate, gel, picături, cremă etc), concetrația, denumirea comună internațională (DCI), producătorul, seria, motivul retragerii de pe piață, acțiunile propuse în urma retragerii și data retragerii. Iar spectrul este larg, mai ales în domeniul ”Neurologic”.

În cazul retragerii, nu se știe dacă producătorul respectiv mai dorește să rămână pe piața românească, dacă va mai reveni vreodată, căci totul depinde de negocieri, de modul cum este gestionată situația, de inspirație dar și de conștiință.
Motivațiile producătorilor de multe ori sunt puerile, însă Ministerul Sănătății nu vine cu soluții și nici nu ușurează procedurile.
Probabil că adevăratul motiv pentru care oltenițenii, alături de alți români, au de suportat niște consecințe neplăcute, tragice deseori, este acela că sistemul sanitar din România este unul defectuos, că interesele sunt mai presus decât nevoile umane, că sistemul farmaceutic este pe mâna rechinilor comercianți și nu producători, așa cum de altfel se și vehiculează: mafia farmaceutică. În acest pachet de explicații intră și exportul paralel de medicamente.
Românul încă este obedient și răbdător, iar pensionarul neinformat, încrezător în toate bazaconiile și minciunile politicianiste populiste. Dar să vedem până când, până în ce punct omul din societatea românească va fi carne de tun și experiment nefericit pentru grangurii care se cred invincibili și nemuritori.