Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Pastila de gramatică

Ce înseamnă cuvântul “ler” (“lerui/leru-i ler”) din colindele româneşti?

E vremea sărbătorilor de iarnă, a Naşterii Domnului, şi nenumărate colinde româneşti spun povestea biblică a lui Iisus Hristos, în multe dintre acestea apărând cuvântul ler – cu variantele leroi, lerui, leroloi, lerului – sau structura lerui/leru-i ler (a doua forma, cea cu cratima, marcand prezenta verbului -i, cu sensul lerul este ler, dupa cum au transcris unii culegatori de folclor).

Colinde2Cei mai mulţi dintre cei care asculta colindele nu cunosc, probabill, semnificaţia acestui cuvânt – ler – de aceea cateva precizari ne-ar ajuta pentru a nu recepta “mecanic” niste versuri, despre care stim doar ca se leaga de perioada Craciunului, ci sa le patrundem sensul vechi, ritualic.

În explicaţia cea mai simplă, cea de dicţionar, ler înseamnă: interjecţie care apare ca refren, în colinde, cărora le dă un anumit efect eufonic/sonor (DEX). Dacă ne referim, însă, la etimologia (originea) cuvântului, lucrurile sunt mai complicate si mult mai interesante.

Dimitrie Cantemir, de exemplu, în secolul al XVIII-lea, în lucrarea Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor, referindu-se la o tradiţie despre “Curţile lui Ler împărat”, specifică zonei dintre Dunăre şi Olt, considera că Ler este un derivat de la Avrelie Avrelian (împăratul roman Aurelianus). Alţi lingvişti au interpretat termenul ler ca un împrumut din slavul Lel (numele echivalent al lui Cupidon).

Victor Kernbach, în Dicţionar de mitologie românească, formulează ipoteza că ler ar fi un împrumut de la celţi, care dăduseră un astfel de nume unei zeităţi a mărilor (ler/lair – “mare”), dar, deşi legăturile dintre civilizaţia dacică şi cea celtica au existat, ar fi greu de explicat, totuşi, prezenta acestui cuvânt în colindele cu mesaj religios creştin, care au aparut mai tarziu.

Cei mai mulţi lingvişti înclină spre a accepta explicaţia dată de academicianul Al. Rosetti, că termenul ler îşi are originea în ebraică, de unde a trecut în latină şi apoi în româna –(Ha)lleluiah (Domine)/Lăudaţi pe Domnul. Pentru că, la inceputurile limbii române, a funcţionat un fenomen lingvistic numit rotacism (constând în transformarea lui -l- intervocalic în -r-), se presupune că alleluia a devenit alleruia, prescurtat alerui, aler, ler, cuvânt existent în limbă încă din perioada daco-romana şi, ulterior, a formării poporului român, când s-au născut şi primele noastre colinde religioase (aproximativ secolele al II-lea – al VI-lea, respectiv al VII-lea.). Această ipoteză este susţinută şi de istoricul Vasile Pârvan, care afirma că: “Românismul şi creştinismul nostru sunt născute şi crescute în chip firesc : încet şi trainic în Dacia lui Traian, şi nu sunt de abia mai târziu „imigrate” din alte ţinuturi.Colinda

Iată versurile unui frumos colind, în care sensul expresiei Lerui ler (Lăudaţi pe Domnul) îşi are deplină acoperire: ・Sus pe cerul instelat/Mandră stea s-a arătat/Şi cu flori de măr in mană/Se coboară peste stană/Lerui ler/intr-un grajd sărac de lemn/Din cetatea Betleem/Intr-o iesle-n rece scut/Domnul lumii s-a născut/Lerui ler/Celui care-adus lumină/Şi peste acest pămant/Pace de la Domnul Sfant/Laudand pe cel din cer/Lerui ler/Iar de către răsărit/Trei regi, trei magi au pornit/Lui Mesia de se-nchină,/Steaua Domnului lumină/Lerui ler

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 + 16 =

24 − 18 =

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Cum este corect – “costum de haine” sau “costum”? Structura …
Corespondenta la redactie