de Elisabeta Genoa

Înainte de începerea ședinței de la sfârșitul lunii noiembrie a consilierilor locali, Aurel Bîră, ales președinte de ședință, a solicitat un polițist local pentru a asista la desfășurarea dezbaterilor. Consilierul PUER, imaginativ, a stabilit și motivul : bruscarea unui cetățean despre care spune acesta că a fost târât pe jos. Sesizările pe care le transmite Bîră s-au transformat într-un imbold de pază și protecție.

Nu știm ce a declanșat panica asupra celor doi, primarul Petre Țone respectiv consilierul Aurel Bîră, astfel încât să ceară prezența unui angajat din primărie, însă la propunerea făcută, au existat și câteva reacții de mirare în rândul consilierilor, altele de jenă.
Propunerea a fost susținută cu vehemență și de consilierul PSD Gheorghe Lungu, la fel de dornic de a fi prezent în ședință un polițist local.
Este foarte posibil ca cei care au fost de acord cu această dorință să fie înconjurați de o teamă, deși Legea 155/2010 a Poliției Locale este foarte clară, acolo specificându-se atribuțiile polițiștilor locali.

Potrivit înregistrărilor trecute, vehiculate mai ales în mediul on line, una dintre jurnalistele noastre a fost forțată să părăsească sala de ședințe pe motiv că nu are acreditare de jurnalist, legitimația acesteia nefiind valabilă pentru nivelul de abordare al Executivului oltenițean și al unor consilieri locali.

Cine are nevoie de protecție și despre ce protecție este vorba ?
Jurnalista nu încălca nicio lege, însă după toate aparențele și scenariile ce i se pregătiseră, aceasta trebuia să fie scoasă afară pe ușă de Poliția Locală, prin doi reprezentanți ai săi.
De menționat că Laura Suzeanu este singurul jurnalist media local căruia i s-a cerut acreditare, celorlalți jurnaliști fiindu-le calea deschisă la acțiunile administrației locale datorită apropierii acestora, prin contractele încheiate și în plan mediatic, de Primăria Oltenița.
Laura Suzeanu este supusă de mai bine de 2 ani unor atacuri și presiuni verbale și psihice fără precedent, unor agresiuni de vocabular adunat din suburbii, unor presiuni neîntemeiate și fără obiect ori sens la viața sa privată, este subiectul principal al celor mai josnice bârfe în adunările celor care probabil că se tem într-adevăr de niște lucruri și acțiuni ale lor, ori de libertatea cu care aceasta scrie articolele din opoziție și nu este supusă politic. De asemenea, se încearcă obstrucționarea jurnalistei în diverse situații, precum și încercarea de a fi defăimată public, inclusiv în fața prietenilor săi, tot ca o tactică de a fi împroșcată cu noroi, de renegare și îndepărtare a acesteia din jurul celor ce se simt amenințați prin ceea ce fac de fapt ei înșiși.

Ședințele de Consiliu Local transformate în Inchiziție și atacuri la persoană
La Art. 1 Pct. 2) din Legea 155/2010, se specifică ”Poliţia locală îşi desfăşoară activitatea pe baza principiilor: legalităţii, încrederii, previzibilităţii, proximităţii şi proporţionalităţii, deschiderii şi transparenţei, eficienţei şi eficacităţii, răspunderii şi responsabilităţii, imparţialităţii şi nediscriminării.”
Potrivit unor oltenițeni, ședințele de Consiliu Local se prezintă în ultimii ani ca o întrunire gălăgioasă, unde foarte rar se dezbat probleme publice și se apără necesitățile cetățeanului. Acestea au devenit un fel de Inchiziție pentru jurnaliștii sau consilierii locali din opoziție, care nu se supun Executivului, un mediu virusat, vătămat de analize obsedante de la colțuri de stradă, un loc unde primarul Țone influențează și decide ce trebuie să se întâmple, sau după cum descria cândva consilierul liberal Florian Cercel, un model nord-coreean în tratarea unor probleme.