Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

PSD a câștigat datorită prezenței scăzute la vot/PSD realizează majoritatea în Parlament

Rezultatul neoficial al alegerilor parlamentare, potrivit exit-poll-urilor, arată că PSD realizează majoritatea în Parlament. Împreună cu ALDE are peste 52%. De celalaltă parte, PNL, cu USR strâng împreună doar în jur de 30%, insuficient pentru a coagula o majoritate în Legislativ pentru a veni cu o propunere de premier.

alegeri-parlamentari

PSD a câștigat datorită prezenței scăzute la vot. Prezența la vot în fiefurile PNL, cea mai slabă la nivel național

Prezența la alegerile parlamentare din acest an au fost cheia succesului PSD. Este o prezența foarte apropiată de prezențele la vot în 2008 și 2012. Electoratul PSD a fost unul disciplinat și a ieșit la vot în prima parte a zilei, în timp ce electoratul de dreapta, care trebuia să iasă în partea a doua a zilei, nu s-a mobilizat destul de mult. Este un eșec al liberalilor, care în perioada imediat următoare se vor lovi de o analiză dură în interiorul partidului și de posibile schimbări în conducere, inclusiv demisia Alinei Gorghiu.

Județele PSD s-au aflat toată ziua în topul prezenței la vot: Teleormanul, Oltul și Doljul au înregistrat o prezență de peste 45%.

Eșecul PNL s-a văzut pe tot parcursul zilei, prin cifrele foarte mici din fieful Timiș, unde de altfel a și candidat liderul PNL, și care este condus, local, de primarul liberal Nicolae Robu. Un alt județ cu prezența slabă a fost Aradul, județul condus de Gheorghe Falcă, coordonatorul de campanie al PNL. ȘI Maramureșul s-a aflat în topul celor mai slabe județe, la prezența la vot. Acolo, PNL a pus-o cap de listă pe mama primarului arestat la domiciliu, Cătălin Cherecheș, în speranța că vor câștiga din notorietatea acesteia ca medic.

Rezultatele alegerilor parlamentare 2016 decid și cine va fi premierul României. Toate partidele care obțin un scor ce le va permite să intre în Parlament vor veni cu propuneri pentru funcția de prim-ministru. Partidele care vor obține majoritatea parlamentară au, teoretic, șansa cea mai mare să meargă la Palatul Cotroceni cu o propunere care să nu fie refuzată de președintele României.

Prezența la vot, printre cea mai slabă la alegerile parlamentare post-Revoluție

Cea mai scăzută prezență la vot din istoria electorală de după 1989 din România s-a înregistrat la alegerile parlamentare din 2008, când la urne s-au prezentat doar 39,20%. La alegerile de duminică au votat 39,49 %. Cea mai mare prezență la vot s-a înregistrat la primele alegeri parlamentare din România de după Revoluția din decembrie 1989. Astfel, la alegerile parlamentare din 1990 s-au prezentat la urne 14.825.764 pentru alegerile de la Senat și 14.825.017 pentru Adunarea Deputaților.

Diaspora, prezență slabă la vot, comparativ cu prezidențialele din 2014

O surpriză a constituit-o prezența slabă la vot în diaspora. Comparativ cu alegerile prezidențiale din 2014, când, în turul doi, au votat un număr de 378.811 români, la alegerile parlamentare de duminică și-au exprimat votul 102.721 români din afara granițelor. Asta în condițiile în care potrivit datelor INS, de la ultimul recensământ, peste 727.000 de români sunt stabiliţi în afara graniţei, cu forme legale. Și votul prin corespondență a fost un eșec răsunător, după ce peste 10% din cele 4.000 de plicuri trimise în țară au fost anulate dintr-o eroare procedurală.

În 2012, în cele şase colegii ale Diasporei au votat în total 61.014 de alegători, raportat la o cifră de 441.769 de cetăţeni români cu drept de vot care sunt înregistraţi cu domiciliul în străinătate. La alegerile parlamentare din 2008 s-a înregistrat o prezenţă la urne de 20.500 de votanţi, în cele 221 de secţii de votare din străinătate organizate atunci de MAE.

palatul-victoria

Ce se întâmplă după alegeri? Cum se negociază majoritatea și viitorul premier?

Negocierile pentru constituirea unei majorităţi parlamentare vor demara imediat după încheierea scrutinului din 11 decembrie şi după aflarea numărului exact de mandate pe care fiecare dintre competitori îl va deţine în viitorul Legislativ. Imediat după ce Biroul Electoral Central va anunța rezultatele finale, Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

Conducerile celor două Camere sunt alese de către forurile legislative nou constituite. Până la alegerea Birourilor permanente, lucrările Camerei Deputaţilor sau ale Senatului sunt conduse de cel mai în vârstă deputat sau senator, în calitate de preşedinte de vârstă, asistat de cei mai tineri patru deputaţi, respectiv senatori, în calitate de secretari.

Această procedură poarte dura mai multe zile. Ca exemplu, în 2012, noul Parlament  care a fost ales la data de 9 decembrie, a fost convocat în ședință abia pe 19 decembrie, în aceeaşi zi în care au fost publicate în Monitorul Oficial procesele-verbale conţinând numărul alegătorilor care au mers la vot, voturile valabil exprimate la scrutinul legislativ.

După ce noul Parlament își validează conducerile și își începe mandatul, se conturează, în legislativ, prin votul asupra președinților celor două Camere, și majoritatea parlamentară.

Această majoritate va stabili o propunere de premier, cu care partidele reprezentate vor merge la Palatul Cotroceni, la consultările cu președintele Klaus Iohannis.

Constituția spune că preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În plus, șeful statului desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

Premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a-şi negocia susţinerea în Legislativ

După ce este desemnat de către șeful statului, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Dacă premierul desemnat nu obţine voturile majorităţii deputaţilor şi senatorilor, procedura se reia, iar şeful statului va desemna din nou un prim-ministru.

Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa şefului statului, jurământul. Guvernul, în întregul său, şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.

Istoricul votului la alegerile parlamentare, din 1992 până în prezent

În 1992, FDSN a câștigat cu 28% la Senat și 27,7% la Cameră. Pe locul doi s-a aflat CDR, cu 20% din voturi.

Singurele alegeri parlamentare pierdute de PSD au fost în 1996. Atunci, CDR a câștigat cu 36% din voturi, PSD luând doar 23% din voturi, la Senat. La Cameră, CDR a câștigat cu 30,17% și PDSR, 21%.

În 2000, PDSR a revenit la putere și a câștigat, la parlamentare, 37% din voturi la Senat și 36% la Camera Deputaților.

În 2004, Uniunea PSD și PUR câștiga alegerile parlamentare cu 37,16% la Senat și 36,4% la Camera Deputaților. Alianța D.A dintre PNL și PD a ieșit pe locul 2, cu 31,7% la Senat și 31,26% la Camera Deputaților.

În 2008, PSD, aliat cu PC a câștigat cu 33% la Camera Deputaților și cu 34,16% la Senat, urmate de PDL, cu 32% la Senat și 33,57% la Camera Deputaților.

În 2012, PSD, împreună cu PNL, în formula USL, a câștigat cel mai mare procent la alegerile parlamentare: 60% la Semat și 58% la Camera Deputaților. Pe locul doi s-a clasat ARD-ul, format din PDL, PNȚCD și Forța Civică a luat doar 16% din voturi, la ambele Camere.

Sursa:
libertatea.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

five − two =

− 1 = 3

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

Corespondenta la redactie