Centrul de resurse pentru iniţiativă şi acţiune – Olteniţa supune atenţiei publice Concluziile şi Recomandările documentului de politici publice „Reconectarea Europei cu cetăţenii săi – rolul fundaţiilor politice”.

Documentul a fost lansat în vara acestui an de Reţeaua Europeană a Fundaţiilor Politice (ENoP) (traducerea aparţine CRIA-O; documentul integral în limba engleză poate fi găsit pe pagina de Internet a ENoP, secţiunea ACTIVITIES > ENoP Publications > Policy paper):

„Concluzii:
Lunile şi anii care vor veni vor fi decisivi pentru viitorul Uniunii Europene, cu multe voci oferind diferite opinii cu privire la direcţia pe care integrarea europeană ar trebui să o adopte. Pentru a face faţă euro-scepticismului şi mişcărilor anti-europene, este nevoie ca cetăţenii europeni să fie ţinuţi aproape de proiectul European prin dezbateri structurale şi mesaje clare.
Într-un mediu care provoacă structuri şi răspunsuri tradiţionale, fundaţiile politice contribuie la formarea unei multitudini de opinii publice de luat în considerare. Acestea asigură contextul instituţional în care aspecte relevante, informaţii necesare şi contribuţii corespunzătoare sunt mobilizate, astfel încât să se realizeze echilibrarea relaţiilor dintre puterile politică, economică şi mediatică, cu ajutorul puterii sociale. Mai mult, acestea reintroduc dialogul într-un mediu care este din ce în ce mai personal şi mai comercial. Prin natura lor, fundaţiile politice politizează modul în care lumea le este înfăţişată cetăţenilor, prin deschiderea dialogului şi asocierea acestuia cu un cadru de instrumente politice de analiză.
Fără a fi în căutarea unui adevăr absolut sau a unui model normativ, diversitatea de fundaţii politice poate fi apreciată doar în termeni de reţea care, pe de o parte, facilitează fluxul de informaţii şi de opinii, iar pe de altă parte conectează oamenii şi contribuie astfel la formarea unei comunităţi necesare pentru crearea unui real spirit european.

Recomandări:
Sentimente de scepticism şi nemulţumire încă persistă faţă de procesul de integrare europeană, ceea ce induce noi riscuri pentru democraţie şi modelul social european în ansamblu. Prin urmare, este mai necesară ca oricând consolidarea alianţelor internaţionale şi a reţelelor, precum şi construirea în comun, la scară continentală, a proiectele noastre politice democratice. Ca atare, ar trebui să fie luate în considerare următoarele măsuri:
1. Fundaţiile politice pot fi un instrument puternic pentru construirea şi consolidarea alianţelor, pentru sprijinirea democraţiei şi aprofundarea cooperării.
2. Activitatea fundaţiilor politice trebuie să fie facilitată şi adecvat sprijinită pentru a asigura diversitatea, pluralitate şi reprezentarea unui întreg spectru de opinii politice şi puncte de vedere.
3. Pentru ca cetăţenii să se implice în elaborarea de politici publice, mecanisme eficiente trebuie să fie puse în aplicare pentru a oferi cetăţenilor informaţii diverse şi obiective, precum şi educaţie politică adecvată. Aceasta este o provocare majoră pentru toate fundaţiile politice.
4. Utilizarea instrumentelor democraţiei directe trebuie să fie facilitată printr-o abordare mai puţin tehnocratică şi orientată mai mult spre cetăţeni, cu scopul de a încuraja dezbaterile pan-europene cu privire la aspecte care sunt cu adevărat relevante pentru cetăţenii europeni.
5. Dialogul Cetăţeanului ar trebui continuat şi ar trebui să se dezvolte într-un forum de schimb permanent unde cetăţenii să poată discuta cu liderii politici evoluţiile instituţionale şi politice importante, înainte de începerea procesului decizional.
6. Unelte inovatoare de comunicare on-line ar trebui să fie integrate în politica de elaborare şi folosite de politicieni pentru a ajunge la grupuri mai largi de cetăţeni, în special tineri.
7. Scopul final al integrării europene ar trebui să fie promovarea în rândul cetăţenilor a unui sentiment de comunitate şi de apartenenţă la Uniunea Europeană.”

Jelmen Haaze, membru al forumului de conducere al ENoP, aflat la Bucureşti cu ocazia lansării acestui studiu şi în ţara noastră, a ţinut să sublinieze rolul important pe care fundaţiile politice îl joacă în diminuarea sentimentului de neîncredere în instituţii pe care îl resimt cetăţenii, dar şi în implicarea mai activă a acestora în actul democratic: „Documentul vizează modalităţile prin care putem aduce oamenii împreună, despre cum să aducem în atenţie problemele relevante şi informaţiile necesare, dar şi despre cum să conectezi politicienii cu societatea. Acesta este şi motivul pentru care există fundaţiile politice, iar rolul lor este acela de a fi un liant între factorii de decizie şi cetăţeni. Şi reuşesc să facă acest lucru prin canalele de mijloc, cum ar fi canalele de social media şi presa tradiţională”. (Sursa: AGERPRES)

Deputatul colegiului 5 Călăraşi, Raluca Surdu, apreciază că situaţia alienării cetăţenilor europeni faţă de instituţiile europene este replicată şi la nivel naţional, în relaţia dintre concetăţenii noştri şi instituţiile naţionale: “Conform unui studiu APADOR.-CH, este identificată şi documentată sociologic o slabă cunoaştere de către români a drepturilor omului şi a instituţiilor naţionale care trebuie să le apere. Democraţia reprezentativă înseamnă delegarea puterii poporului suveran către reprezentanţii pe care acesta îi alege chiar din rândurile sale, pentru a se ocupa de treburile publice. Însă aceasta nu înseamnă şi renunţarea la vigilenţă şi îmbrăţişarea ignoranţei. O consultare permenentă este în beneficiul întăririi democraţiei. Decidenţii trebuie să meargă către cetăţeni, cetăţenii trebuie să meargă spre decidenţi. Doar astfel interesul public poate fi apărat. Fundaţiile politice îşi propun facilitarea accesului la mecanismele de decizie şi crearea unui spaţiu generos de dialog. Democraţia se construieşte continuu, de către fiecare dintre noi. Delegarea nu înseamnă renunţarea la responsabilitate şi răspundere civică. Este ca atunci când un înotător se menţineţine deasupra apei: odată ce încetează să mai facă mişcările specifice, se scufundă. Istoria ultimilor 100 de ani ne arată cât de uşor se pot scufunda democraţiile fără vigilenţa şi cu ignoranţa. Este de dorit aceasta?”

“Reţeaua Europeană a Fundaţiilor Politice – actori independenţi în promovarea democraţiei, dezvoltarea cooperării şi dialog politic” (ENoP) a fost înfiinţată în anul 2006 ca o structură de cooperare, servind ca instrument de comunicare şi dialog între fundaţiile politice europene şi instituţiile Uniunii Europene, precum şi cu actori ai societăţii civile, în domenii precum promovarea democraţiei şi dezvoltarea cooperării. În prezent, ENoP are 69 de membri din 25 de ţări membre ale Uniunii Europene şi care reprezintă cele 6 familii politice europene.
Centrul de resurse pentru iniţiativă şi acţiune – Olteniţa este susţinut de Raluca Surdu, deputat, şi are menirea de a pune la dispoziţia comunităţii active din Colegiul Uninominal 5 – Călăraşi, într-un mod adaptat epocii vitezei, informaţii şi instrumente eficiente de dezvoltare personală şi profesională.

Material realizat de Centrul de resurse pentru iniţiativă şi acţiune – Olteniţa, pentru beneficiul public