Poveste arabo-balcanică
de Altair Bashshar 

Filmul B & T rulează de ceva timp la noi în zonă.
Subiectul : Descoperirea și anihilarea unei bande de răufăcători care punea în circulație bani și idei false, cumpărând prostimea pe care au valorificat-o la colecționari amatori de-ai lor și revânzându-le apoi la „Consignația urbană spre rurală Olteșcuța” (în arabă Oltemar Nitha), si destrămarea unei rețele de hoți din oraș din care făcea parte un grup de răufăcători ce se dădeau loviți și chinuiți spre a stârni compasiunea unora creduli și a-i jefui apoi, fără ca ei să știe cine îi fură.

Rolurile principale : Șeicul Țonțonel Petrache (în arabă Thaqib Pet’Mui), cățelul Bîrnogeanu Aurescu (în arabă Bassam Aure-Swad)
Rolurile secundare : Gigulescu Longugeanu (în arabă Gigihad Al-Lubibi), generoasa Alesita Muntiseta (în arabă Ala’ ala Muntadhy)

Partea a doua : Panarame cu termen redus

După ce petrecerea se oprește din cauza Serviciilor, bandiții fără semnalmente ridicați pentru Duba(i) își dau seama că de fapt li s-a redus termenul de dominare ca Panarame. Bîrnogeanu tot dă din bîrnă dar cam greu să se oprească, fiindcă nu doar că bîrna lui e strâmbă, plecată direct din circumvoluțiunile cu întreruperi, dar pentru faptul că stăpânul l-a injectat cu steroizi pentru a deveni un câine fără sentimente dar culturist, gata să sară la gâtul oricui, lucrurile au degenerat puțin din cauza reacțiilor animalului. În loc să devină culturist a devenit vagabondist specialist. Este un lucru dificil. Nu poţi întreba un câine de ce face un lucru. Şi cu siguranţă nu-l poţi întreba cum se simte. Ideea de a dibui după emoţii un animal, sperie mulţi oameni de ştiinţă.

Primele rezultate arată că un câine este extrem de atent la semnalele stăpânului, iar acestea par să aibă o legătură strânsă cu sistemul de recompensă, o funcţie cu localizări cerebrale precise. Șeicul posibil să fi cunoscut faptul că Bassam al lui trebuie recompensat dar cum stăpânul a simțit gustul banului și al paloșului puterii, Bassam e cam nemâncat. Deja începe să-l cam miroasă pe stăpân și culmea că mirosul stăpânului a activat și „centrul de recompensă” al creierului câinelui, numit nucleu caudat. Creierul lui Bîrnogeanu (alias Bassam) are 65 de grame, iar limba pornită din gâtul ce se mișcă uneori ca cel al unei suricate de preerie, îl linge pe stăpân pe degetele arse de soare, pline de unsoare, butucănoase, puțin cam jegoase de la praful din curte. Îl linge ca pe o pradă…
Gigulescu Longugeanu (Gigihad Al-Lubibi) arde de dorința de a scăpa de călătoria asta neprevăzută pentru a da din nou lecții proștilor învățându-i teoria sa : să facă pe muții, pe surzii, orbii sau șchiopii că le va merge bine, să îl iubească pe Șeic și să-l aleagă mereu omul lor și așa vor avea parte veșnic de firimituri aruncate doar în ziua când îl vor alege pe Șeicul Țonțonel (Thaqib Pet’Mui în arabă), el calificând în realitate o generație întreagă de escroci.

Serviciul „șase-șase poartă-n casă” a aflat că personajele din Duba(i) își pun deseori pe față câte o mască, deghizându-se în funcție de moment în ce doresc ei să fie. Doar în bandiți nu puteau, căci de fapt asta și erau. Așa s-a organizat un flagrant, iar gașca a fost ridicată. ”Nu credeam vreodată că o să mi se întâmple aşa ceva tocmai mie. Eu care am făcut…am adus…am ridicat…am frecat…pardon…am jecmănit…off nu stăpânesc bine termenii…cum să zic…am fost mereu ca un acrobat…tocmai mie…câte-am făcut eu pentru voi, pentru sărăntocii mei din deșert. Am dus o viaţă cum doream, locuiam într-o casă cu zece dormitoare, în fiecare câte o cadână…hmm, nu te supăra cadâna mea că tu ești preferata mea…” zise Șeicul către Alesita Muntiseta (Ala’ ala Muntadhy) dregându-și glasul, căci tocmai cadâna se ofusca.

E-adevărat că de-abia scăpase de Elenita Bentonita care tot timpul îl pomenește pe Șeic, nici nu mai doarme de dorul lui, tot timpul Șeicul face…Șeicul drege…Șeicul e mare ca Allah aproape…Șeicul ne conduce…să-i sărutăm urmele…pe nisipul mișcător. De-aia o iubește Șeicul pe Elenita, malaaca din ținut.

Dar cum putea s-o supere pe bruneta din harem cu părul de abanos? Ce le mai cumpăra la amândouă Al Haramain Tajibni, parfumul lui preferat pentru femei, deși Șeicul Thaqib Pet’Mui nu e un tip cu dare de mână. ”luați-vă soții după cum vă va plăcea, două ori trei ori patru femei. Dacă vă este teamă că nu veți fi drepți cu ele, luați-vă o singură femeie ori pe cele stăpânite de dreapta voastră.^” scrie în Coran. El, deși nu e foarte generos, le cam joacă pe degete și aproape toate umplute, musculoase, lăudăroase, mincinoase. Dar el le place așa cum sunt și le mângâie mereu pe cap așa cum face și cu Bassam. Ele dau din buric, Bassam dă din coadă.
Șeicul continuă cu prelegerea: ”Am cumpărat și diplome de studiu, am mâncat rahat…turcesc că ăla e mai plăcut la gust, trebuia să simt ceva special în gură, am cântat din fluierul piciorului pe la restaurante și petreceri, am făcut de toate la viața mea și trafic în trafic, m-am întâlnit mai ales acum de când mă cred Șeic și sunt, cu mafioţi…auzisem că-i cam adună și pe ei, dar nu prea cred că ăștia sunt greu de prins. Ei mă vor scăpa de subsol, sigur ei, ne vom întâlni toți apoi să facem un mare bairam…Veți fi toți la chef, sclavii mei creduli. Poate mi-o mai trece și de metromanie…Daa, așa cum alții trebuie să mănânce, să respire, să bea apă, așa și eu trebuie să mi se facă ceva că altfel nu rezist…metromania…estromania asta mă omoară.”
Gigulescu : Așa e, așa e, Mare Șeic, Allah să fie cu tine !! Dă-i dracului, Doamne iartă-mă-n pușca mea, pe toți…
Alesita : Oooo, șeful meu izbit…adică iubit, care de la furat te-ai întors pocit…Mă uimești cât și cum vorbești…oooo ce inteligență…cu vehemență…super super tare șefu…
Aurescu : Ham Ham…hămăie patrupedul cu limba scoasă și coada vibrând de emoție.
Ei toți îl iubesc pe Thaqib Pet’Mui, îi admiră toate creațiile: cerul de desupra capului lui ușor în hexagon și plin cu idei găunoase, pământul ce-i stă sub picioare cum stau ei, animalele pe care le ține în jur, plantele de deșert și spinii, tot dar absolut tot ce-l înconjoară, cum se îmbracă și încalță.

Într-un mediu mai aglomerat, s-ar putea să nu-i prea remarci pe guzganii arabi. Dar ei pe ei se recunosc. Așa a înflorit întreaga Federație a lor. Cu nătângi ce așteaptă pomana, cu fraudă, cu minciună, cu turism la alegerile șocante ale Șeicului, pe spatele altora. Deodată se oprește motorul. Printre zăbrele ei observă o clădire impunătoare pe care scrie ”Institut de cercetare și analiză pentru panarame, hoți, mitomani, parveniți, pișicheri, pezevenchi” și mai jos ”Centrul de Observare pentru Reptilieni”.
Cei trei și patrupedul se uită unii la alții. Bassam, dresat, începe să latre amenințător observând chipul întunecat al șefului. „Cu cât vom încerca să ascundem mai multe aspecte din viața noastră, cu atât vom fi mai dubioși și vom atrage neplăceri. Rațiunea ne desparte de instinct de cele mai multe ori. Trebuie să încercăm să ne deosebim de ceilalți. Dacă o să trăim o viață în care să încercăm să ascundem ce facem, nu vom face altceva decât să dăm apă la moară persoanelor despre care vorbim și îi vom lăsa să ne scrie povestea și să afle și alții. Este bine să le lăsam ocazia de a spune că „ascundem ceva”? Fiți puternici, că scăpăm noi și de aici.” zise Petrache sau Țonțo cum îl alintă Muntiseta. Elenita Bentonita îi spune uneori, în momentele cele mai tensionate de plăcere ”Perișor” probabil de la părul moale, care nu-i trădează vârsta și ce are dincolo de el.

Li se deschide ușa. Petrache îl aude pe unul de la ”șase-șase poartă-n casă” vorbind:”Tembelii ăștia joacă un vodevil ieftin bulevardier, habar nu au ce-i așteaptă. Se dau înțepați. Să nu-i înțepe purtătorul microbului Zika. Niște pullifrici a căror inteligență se măsoară în rhami de calculator, abia intrați în viață după o decongestionare provocată de niște frigotehniști vicioși, ce stau acum prin pușcării. Stai să-și vadă și orchestra, măcar cât stau la analize să le facă o cântare pe răcoare.”
Șeicului îi cad ochelarii negri de pe nas.
Sunt înconjurați imediat de echipe de Intelligence Services, echipe speciale aduse pentru ei.
În interior li se face prezența, după care sunt invitați în laboratoarele Institutului.
Pe unul dintre birouri, Gigihad trage cu ochiul și vede o fișă pe care scrie ”În grup se iau la trântă, se autoevaluează, se călăresc cu cine-apucă, se țin de bârfe și minciuni, dar în ochii lumii pozează în persoane virgine.
1. Gigulescu Longugeanu (Gigihad Al-Lubibi) este cel care e nevoit să facă munca murdară mereu a Șeicului, de a șterge inclusiv urmele lui și cele de „caca-cîh”, când se murdăresc pe la gură. Control molecular 100% și expertiză medicală.
2. Alesita Muntiseta (Ala’ ala Muntadhy) a fost nevoită să se descopere singură, deoarece a aflat și ea cum e de fapt, însă i-a fost teamă să recunoască și nici nu a putut prea multe, decât că-i pare rău uneori că are copii. Ce bine era de putea să fie mai mult cu Pet’Mui. Analiză totală inclusiv bacteriană și expertiză medicală.
3. Țonțonel Petrache (Thaqib Pet’Mui), escroc internațional, meșter cancanar, despot legatar, muslamist socialist peceurist bombardist. După schisma cu ruperea Legiunii și nașterea unui Nou sistem la fel de Vechi, Șeicul a primit ordin să-și pună cenușă în cap, să se reinventeze și să devină „vector” pentru sărmani…sărmanii ce-l aleg. Misiunea lui secretă e aceea ca nimic să nu se dezvolte și evolueze, populația din ținutul Olteșcuța să se dezbine și nimic să nu se unifice cu adevărat. Niciodată! Pregătire superioară la cărți, cu toate trainingurile ținute de matroane la Casele cu bec roșu pe unde mai poposește, a întreținut mereu ideea de scandal și mâncătorie în zonă, făcând alături de cei pe care-i mituiește fel de fel de jocuri murdare. Control minuțios, cu accentul pus pe examenul neurologic.
Aurescu Bîrnogeanu (Bassam Aure-Swad) va fi examinat separat în laboratorul pentru patrupede. Nu are nicio jenă că atât îl duce capul, a ajuns într-un punct al mlaștinii de unde nu se mai poate întoarce pe mal. Stăpânul poate scăpa de el oricând sau el de stăpân. Nu face parte din familia canină credincioasă și sinceră. Control celular și microbian cu expertiză medicală pentru animale.
Tromboniștii, trompetiștii, ciupitorii de coarde din stomac, labariștii, geampardiștii, clănțănoșii, limbricoșii sunt următorii pe listă și cei care fac orchestra. Analize și expertiză medicală generală.”

Gigulescu se ia cu mâinile de cap, mai ales că vârsta nu-i mai dă voie să suporte ușor emoțiile și deodată se împiedică, mai ales că nici picioarele nu-l prea mai ajută. ”Cum, domne’, chiar așa am ajuns? Ne vede Dumnezeu, fir-ar a dracului de treabă. Noi, niște persoane serioase, care am vrut mereu să fim exemplul ținutului, să ajungem la analize de panarame, de pezevenchi ? Cum e posibil domne’ așa ceva ?” și se smucește violent din mâna supraveghetorului care l-a și înhățat.
Bassam încearcă să sară la jugulara supraveghetorului, dar imediat își dă seama că e legat, iar lesa îi schingiuie lătratul, după care o injecție îl anihilează.
Nu ştim exact cine a descoperit conceptul de creier reptilian şi nici nu vrem să obosim cu chestii ce ţin de anatomie.

Pe scurt: creierul reptilian e o parte inferioară a creierului uman rămasă moştenire din formele pe care le avea omul înainte să evolueze. Potrivit cercetătorilor de la Institut, el apare cel mai des la panaramele de tagma celor ridicați de Servicii.
Medicii ne pun la dispoziție câteva informații : ”Ca să vă faceți o idee despre creierul reptilian, să ştiți că găina şi şopârla au acest creier. Creierul reptilian este condus doar de 4 lucruri: foame, frică, egoism, dorinţă sexuală. Se vede, da? Uitați-vă la cei care comit cele mai josnice lucruri şi gândiți-vă la nevoile care au condus la acele lucruri şi veți realiza că au fost conduşi de creierul reptilian. Conceptul a fost dezvoltat de marele orator Seth Godin într-o prezentare.”

Apoi unul dintre medici mă bate pe umăr spunând ”Sunt niște panarame la preț redus. Cine ce să mai facă cu specimenele astea? Decât la subsol, mai bine să le testăm aici, vor fi de folos la ceva…Experimentele noastre vor ajuta viitorul. Astfel, se va afla cât amar de necaz poate împrăștia un așa specimen, ce ADN are, ce fel de gânduri îl copleșesc mereu, cât de primitivă îi este atitudinea, dacă putem să le modificăm exteriorul după interior, cât creier folosesc și cât este paralizat, ce fel de viață preferă. Oamenii de acolo din ținut să fie liniștiți că avem ce face cu ei aici. Vă vom ține la curent cu cele mai importante vești despre ei. Au orchestra aici, alte fenomene paranormale printre instrumentiști. De-aia cântă și fals. Toate cele bune !” încheie medicul care deja se pregătește alături de echipa de specialiști, de examene și teste, incizii, operații.
Iar eu mi-am asumat rolul povestitorului sau justițiarului aflat în permanență de veghe, cum doriți ! Cu ei ne vom mai întâlni…dar sub alte forme…nu scăpăm așa ușor…

Surse foto: Internet
Sursa video: youtube.com