”Numai judecățile morale active, în cadrul legilor evanghelice, fac pe om să se îmbrace în cămașa faptelor cerute de Hristos” (Ioan 15,5)
”Faptele bune sunt roade ale credinței.” (Iacob 2,14)
Sub aceste pilde au încheiat săptămâna pentru a primi Învierea Domnului, cei doi coechipieri Onofrei Cristinel și Drăgan Cristiana – două prenume, nume de botez, nu întâmplător alese.
Cristinel și Cristiana, purtând pecetea christică și întru numele lui Hristos, au purces la drum, alergând nu doar pentru a-și face pregătirile de Paște creștinește, dar și pentru a aduce un prinos de mângâiere celor ce așteaptă mai multă atenție odată cu trecerea anilor.
Lupta în viață sau pentru a ocupa o funcție care să reprezinte exclusiv interesele cetățenilor este cea care implică atitudini mărețe, ori pur și simplu de a îndeplini nevoile celor necăjiți, celor bolnavi, bătrânilor sau neajutoraților.
În agenda de lucru a lui Cristi și a Cristianei undeva pe o pagină albă, era trecută o vizită, poate un mecanism la prima vedere, dar de fapt o vizită animată și importantă la Azilul de Bătrâni din Oltenița.
Nu totdeauna cei de aici au parte de atenție, de priviri calde din afara clădirii, clădire unde ei își petrec restul zilelor. Cei doi parteneri de luptă electorală s-au înscris și în lupta cu nedreptățile vieții, în lupta de a păstra seninul zilelor intact și de a-l feri de întunericul unor lovituri ale soartei.
Darurile pascale oferite de Onofrei Cristinel și Drăgan Cristiana au ajuns în mâinile celor care, mai sensibili acum la o vârstă înaintată și împovărați de boli, așteaptă raze de credință, de nădejde, în mijlocul lor.
Cercul anilor este unul aproape închis, dar roata cu care cercul trebuie mișcat este cea care face legătura cu caleașca…caleașca unui drum mai puțin ușor, căci bătrânețea nu este un fulg, dar un drum care să fie brăzdat de flori și iarbă verde.
Gândurile celor doi parteneri de lucru s-au îndreptat cu mare bunăvoință, cu alinare de suferințe, încurajare și consolare, îmbrățișări și pupături, urmașe ale gestului uman.
Bătrâni cu iarna vieții în tâmple, bolnavi de Alzeihmer, de inimă sau orbi, depresivi și mergând în cârje ori cadru, au cunoscut căldura unor tineri pentru care gesturile acestea au existat și înainte de a se decide să meargă împreună la un drum administrativ local.
Doi tineri care, independent de dorințele lăuntrice, gândesc aproape la fel, doi tineri care s-au înhămat la un traseu ce pentru ei înseamnă mult mai mult decât fițe de campanie, aparențe, jocul murdar politic pe care chiar vor să-l calce în picioare, ori strădania celor de a lovi mișelește în campanii politice. Cei doi înseamnă mult mai mult și se vede asta de la o poștă.
Cred că am putea numi de-acum încolo gesturile celor doi parteneri de echipă ”Parfumeria de Fapte Bune”, aroma cu care ei vor ajunge la finalul competiției electorale fiind de fapt un melanj de bun simț, onoare, dăruire, perseverență, atitudine nobilă, prestanță.
Perioada premergătoare sărbătorii Învierii Domnului înseamnă mai ales fapte bune. Imaginile sunt mai mult decât expresive, sunt grăitoare în ceea ce privește intențiile celor doi : Onofrei și Drăgan.
Vedem nimic regizat, doar calm, înțelegere, compasiune, dorința de a oferi din sufletul lor multitudinea de sentimente frumoase celor pe care anii i-au schimbat ușor sau mai dur, într-un cuvânt am asistat la o atmosferă de familie care înmoaie orice suflet și despre care un psiholog sau un preot ar spune că poate vindeca boli sufletești:
[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=6MEkhnLB-lI&feature=youtu.be’]
Cei doi s-au oprit pentru câteva clipe și la Capela azilului ce poartă hramul Sfântului Pantelimon, acolo unde părintele Ion Biteș făcea pregătirile pentru noaptea de Înviere.
[Best_Wordpress_Gallery id=”60″ gal_title=”Cristi si Cristina Azil”]
Onofrei Cristinel și Drăgan Cristiana vă doresc sărbători în pace și bucurie !
De cand imi aduc aminte in campanie toata lumea face tot felul de „fapte bune” pentru a ajunge pe scaunul de la primarie. Bravo ce pot sa spun, intrebarea in schimb este alta, anul trecut de paste sa intamplat acelasi lucru ??? nu cred avand in vedere ca nu era inceputul campaniei electorale, acum hai sa nu fiu rautacios, poate oemni doreau sa faca o fapta buna dar intrebarea vine … De ce era necesar sa fie presa de fata la aceasta fapta buna ?
Edward, de-a lungul timpului am fost martora a zeci de astfel de gesturi din partea Cristinei. Imi amintesc de copilasii abandonati sau saraci botezati de ea, sa tot fie vreo 10, de momentele emotionante din spital, de la orfelinate si familii nevoiase. Dupa salariu, incarca masina si cara alimente. Am strans impreuna hainute si am imbracat atatia copii in fiecare an. Doamne, sunt atate de multe lucruri pe care le-a facut si de care nu stie nimeni! De ce e nevoie sa stie oamenii acum? Tocmai pentru ca persoanele neinformate sa nu spuna ca nu a facut nimic 🙂
Cunosc persoane care au facut multe dar nu am vazut nimic in presa de ceea ce au facut, mai ales in an electoral.
Suntem obijnuiti ca mereu in campanie sa apara astfel de mesaje, eu unul fac politica dar tin politica departe de „fapte bune” si de sarbatori.
Domnule Edward, in primul rand va urez Paste fericit! Doresc sa precizez ca indiferent de an, electoral sau nu, am facut, fac si voi face acte de caritate. Nu este nici prima, nici ultima actiune pe care o voi intreprinde cu partenerul meu, Cristinel Onofrei, un OM deosebit. Imi doresc ca si altii sa aiba putina piosenie, sa se aplece la nevoile altora, mai ales in zile de sarbatoare, asta este viata. Mentionez faptul ca presa a fost, este si va fi mereu alaturi de mine, la toate actiunile pe care le-am intreprins si le organizez. Ma refer aici cu predilectie la cele sportive, actiuni care, prin promovare, nu aveau nuanta electorala, dar aveau si au menirea de a ridica miscarea si sportul pe piedestalul binemeritat, cu tineri si varstnici care sa priceapa scopul, binefacerile miscarii! Spiritul civic cu promovarea merg mana in mana. O zi buna!
Cu respect, prof.Cristiana Dragan
Nu contrazice nimeni faptele bune pe care le-ati facut dumneavoastra, desi spuneti ca presa este alaturi de dumnevoastra in tot ceea ce faceti, dupa o cautare mai atenta am observat o gramada de articole despre implicarea dumneavoastra in comunitate ( in sport ) dar nu am reusit sa gasesc nimic despre ceea ce ati facut anul trecut de paste, poate intradevar presa a lipsit de la actele dumneavoastra de caritate. Imi pare rau ca poate „nesimtit” dar m-am saturat sa observ cum o data la 4 ani cei care sustin cu tarie ca ei sunt cei care ar trebui alesi, atunci cand ajunge pe acel scaun uita de cei care i-au pus acolo. Astept de mai bine de 2 decenii sa vad o schimbare in acest oras dar se pare ca in afara de forfota care apare inainte de campania electorala in rest nimic, orasul se singe tot mai usor.
Avand in vedere ca era an electoral asa cum in ani trecuti atunci cand ati facut acte de caritate presa a lipsit, ar fi trebuit sa lipseasca si acum avand in vedere ca este an electoral iar faptele bune vor fi vazute doar ca fapte facute pentru a castiga voturi, sincer, eu asta vad.
Cei care cred ca spun minciuni va rog sa cautati pe Google ( Cristina Dragan Oltenita ) – veti observa ca in ani trecuti presa nu a participat la aceste evenimente de caritate la care face referinta Domna Cristina Dragan.
Se pare ca am papat un „sunt” …. telefonul batal vina!
Hristos a inviat!
Initial am vrut ca in aceste zile incarcate cu Lumina si smerenie sa nu dau curs unor atacuri venite din partea persoanelor de rea credinta, insa recitind comentariul si cunoscandu-te destul de bine, consider ca tu, Edi, nu esti de rea credinta ci doar curios, asa ca m-am decis sa intervin.
Aceasta vizita am facut-o impreuna cu domnisoara Cristiana Dragan din convingerea ca in saptamana Patimilor noi, crestinii, ar trebui sa facem fapte bune si sa ne coboram privirile si catre cei nevoiasi. Aceasta vizita efectuata la Caminul de persoane varstnice a avut pentru noi o incarcatura emotionala puternica, acesti oameni, parte dintre ei uitati in acel camin, au nevoie de noi, au nevoie de voi, au nevoie de un zambet, de o imbratisare sau doar de un simplu dar sincer ” Sarut mana”! Intrebarea corecta nu cred ca este „de ce v-ati dus?” ci mai degraba ar fi trebuit sa va intrebati „De ce nu ne-am dus si noi?”…. Cu sau fara presa, nu avea importanta, eu v-as fi apreciat! Dar, crede-ma, nici acum nu este tarziu, niciodata nu este prea tarziu sa aduci sau sa aduceti un zambet pe fata batranilor nostri, iti recomand si te incurajez sa experimentezi aceasta emotie unica care probabil poate fi una dintre cele mai inaltatoare si spirituale experiente din viata! Invit si incurajez totodata pe toti cei care au timp si doresc sa ii viziteze pe acesti oameni, ei nu au nevoi materiale, duceti-va doar cu inima deschisa si pregatiti sa primiti iubire, iubire sincera…
Te asigur ca asemenea actiuni au mai fost intreprinse, dar probabil nefiind campanie electorala, nu a interesat pe nimeni.
Dragul meu Edi, aceasta actiune a fost facuta din suflet pentru suflete…. Incearca si tu si nu vei regreta!!!
Iti doresc o seara minunata si sa te bucuri totodata de Lumina si bucuria prilejuite de Invierea Domnului!!