Voci și instrumente de aur într-un regal de muzică lăutărească la Oltenița: Rodica Tudor și Orchestra Centrului Național de Cultură a Romilor
de Laura Suzeanu
Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher organizează în perioada mai-iunie a.c. “Caravana culturală a Romilor”. Caravana a fost primită luni, 1 iunie, la Oltenița oferind, începând cu ora 18,30, un regal al muzicii lăutărești. Oltenița este unul dintre orașele unde Centrul Cultural Romano Kher a deschis o punte de legătură între adâncimea muzicii veritabile autohtone lăutărești și spectatorii – tineri, copii sau vârstnici din municipiul de la malul Dunării.
Potrivit proiectului cultural, Caravana Romilor a pornit de la necesitatea de a aduce actul de cultură mai aproape de cetățenii români de etnie romă, fără ca aceştia să fie nevoiţi să își părăsească locul în care trăiesc zi de zi. Caravana include organizarea în comunitățile de romi din diferite localități din țară a unor evenimente culturale complexe, ce aduc în atenție spectacole de teatru pentru copii (piesa ”Prințul cel obraznic și bătrânul înțelept”, adaptare după Anton Pann, interpretată de actori profesioniști romi); vizite la grădinițe din localitățile selectate și distribuirea de cărți de colorat bilingvă -în română și romani- pentru copii; vizionarea filmului documentar pentru promovarea modelelor de viață pozitive ”Romi. Andrei, Vyo și Alina” de către elevii din școlile gimnaziale din localități;dezbateri cu elevii din școlile gimnaziale și profesori pe marginea cărților scrise de personalități de etnie romă („De la victimizare la conștiința cetațeanscă”, autor Nicolae Gheorghe; ”Rromii. Sclavie și libertate”, autor Petre Petcuț); spectacole de muzică lăutărească și dansuri tradiționale rome.
Orchestra Centrului Cultural a format un ansamblu profesionist de instrumentiști care au uimit o lume întreagă, lăsând fascinați de fiecare dată nu doar pe spectatorii români, dar mai ales pe străini. Orchestra este formată din: Leonard Iordache – țambal; George Ness -țambal; Ilie fundament – orgă; Hanes – tobe; Chivu – chitară; Sile Dorel – acordeon; Nicu Dorel – acordeon; George Udilă – clarinet; Ionică Minune – acordeon; Mielu Bibescu – clarinet; Constantin Nechita – Bass; Dorel Zamfir – vioară; Nicușor Constantin – vioară; Denis Gogan – vioară; Marin Alexandru –vioară și dirijor
Rodica Elena Tudor, solist vocal, a cucerit cu vocea ei puternică și vibrantă inimile spectatorilor și ale juriului Festivalului Național de Muzică Ușoară de la Mamaia din 2012, câștigând Trofeul Mamaia. Ea a fost prezentă luni seara la Oltenița alături de Orchestra Centrului Național Cultural.
Din repertoriul spectacolului amintim câteva interpretări: ”Hora Staccato”, ”Hora Mărțișorului”, ”Gelem, Gelem”, ”Hora Bucureștiului”, ”Sârba de la Trestiana”, ”Suita lăutărească”, ”Sun Kalie”, ”Loli Phabai”, ”Sao Roma”, ”Kam marau la”, ”Loli Phabai”, ”Șaraiman”, ”Ileană, Ileană”, ”Nane Tzoha”, ”Dikta mamo ki bori!”.
Trupa de dans „Romano Step” din Târgu Mureș este formată din 5 dansatori.
Mieluță Bibescu zis „de la București”, cunoscut mai bine prin diminutivul Mieluță (sau mai rar, drept Mielle sau Miele), este un clarinetist și saxofonist virtuoz român de etnie romă. Se numără printre figurile importante care au determinat fuziunea jazz-ului cu muzica lăutărească într-un gen distinct, văzut ca o continuare a gypsy jazz-ului franțuzesc (experimentat prima oară în perioada interbelică de către chitaristul Jean-Baptiste „Django” Reinhardt și violonistul Stéphane Grappelli).
Leonard Iordache este fiul celebrului Toni Iordache, cel care i-a fost și profesor al muzicii la țambal începând de la vârsta de 5 ani. La 6 ani a debutat într-un spectacol de varietăți la Sala Palatului și Arenele Romane alături de Horia Șerbănescu, Fărâmiță Lambru și formația “Doina Oltului”. La 14 ani obține premiul I și medalia de aur la Festivalul mondial de folclor de la Dijon, Franța. La 17 ani începe să concerteze în Franța, Italia, Germania, Olanda, Norvegia, Japonia, Canada, alături de mari artiști români: Maria Ciobanu, Sofia Vicoveanca, Margareta Pâslaru, Daniela Vlădescu, Johnny Răducanu, George Carabulea, Ilie Udilă, Mieluță Bibescu, Gheorghe Lambru. În anul 1990 susține un concert la Stadtopera din Viena alături de Gheorghe Zamfir, Ileana Cotrubaș, Leontina Ciobanu Văduva și formația Johnny Răducanu. A cântat împreună cu Romica Puceanu, Gabi Luncă și Ion Onoriu.
George Ness este un alt virtuoz al țambalului, cunoscut pentru interpretările sale tradițonale lăutărești în țară și în afara granițelor alături de un taraf format al său.
George Udilă, fiul lui Ilie Udilă, este un clarinetist la fel de celebru și apreciat, fiind unul dintre cei mai căutați lăutari la nunțile cu ștaif.
Potrivit directorului Centrului Național de Cultură a Romilor, Mihai Neacșu, în cazul acestui proiect obiectivul este de a promova cultura romilor dintr-o perspectivă nouă, o promovare a elitelor rome, finalul fiind încununat cu muzică tradițională lăutărească. ”Am avut o asistență de 400-500 de persoane, vrem să ne adresăm publicului care nu vine la teatru, am vrut și noi să oferim un spectacol gratuit din perspectiva faptului că ei nu plătesc un bilet, bineînțeles că noi am alocat o sumă consistentă pentru această caravană care se desfășoară în 10 localități din România, cu preponderență în mediul rural, acolo unde oamenii nu prea au acces la activități culturale și vrem să promovăm ideea conform căreia cultura romă nu se axează doar pe muzică. Avem elemente în componentă de actorie, am lansat primul album de artă contemporană din istoria romilor. De 8 luni de zile încerc să construiesc și o altă imagine a culturii rome, neexcluzând și partea muzicală care este cireașa de pe tort. În viitorul apropiat și în viitorii ani veți mai auzi de instituția noastră pentru că are planuri nu atât ambițioase, cât realiste, planuri care au o consistență. Vrem să ne îndreptăm și spre partea de elită. O comunitate ca a noastră are nevoie să-și promoveze și elita.” declară în interviul oferit oltenitainfo.ro Mihai Neacșu. Acesta mulțumește tuturor celor care au făcut ca acest spectacol să aibă loc la Oltenița, printre persoanele expuse numărându-se și profesor de limba franceză-romani Violeta Ibiș.
Cuvântul „Lăutar” provine de la cel mai vechi instrument muzical, care se numea „lăuta”. În veacul al XVII-lea au apărut muzicieni care îl foloseau ca acompaniament la crâșmă. După aceea, ucrainenii au transformat „lăuta” în „cobză”, la care cânta și poporul nostru. Muzica lăutarească reprezintă cea mai veche muzică din popor, care, prin frumusețea sa, redă expresivitatea adâncă a interpretului și rafinamentul improvizatoric spontan al acestuia, ea redă și creează unui iubitor de muzică o senzație plăcută și relaxare lăuntrică. Muzica lăutarească este complexă, execuția sa cere o bună tehnică interpretativă. Lăutarii s-au inspirat din toate genurile de muzică cu care au intrat în contact. Ei au influențat și muzica populară românească.
Muzica lăutărească nu are legătură cu acel curent năucitor numit ”manea”, apărut după revoluție în România și care nu reușește decât să aducă muzica pe cele mai joase niveluri de vibrații, alimentând o grosolană incultură în rândul maselor care nu au o educație muzicală și nici simțul muzical dezvoltat, astfel încât să facă diferențele.
Oltenița a avut onoarea așadar de a primi renumiți instrumentiști ai scenelor lumii, moștenitori din tată-n fiu ai muzicii veritabile românești. Oltenițenii care au știut să aprecieze muzica asta au fost fericiți și au mulțumit organizatorilor de la București.
Proiectul se derulează și în alte localități cum sunt Frumușani și Gălbinași (jud. Călărași), Grădinari (jud.Olt), Vărbilău, Filipeștii de Târg (jud. Prahova), Filiași (jud. Dolj), Stefăneștii de Jos, Jilava (jud. Ilfov), Mihăilești (jud. Buzău), Barcea (jud. Galați).
În acest proiect nu sunt implicate autorități locale. Este un proiect educativ, finanțarea fiind făcută de Centrul Cultural al Romilor.
Lasă un răspuns