Luna iulie este cunoscută popular sub numele de „Cuptor”, „Luna fierbințelilor”, sau „Luna coacerilor”.

Cele patru săptămâni ale lui „Cuptor” poartă și ele fiecare câte-o denumire: „Săptămâna secerișului”, „Săptămâna Panteliilor”, „Săptămâna lui Sântilie” și „Săptămâna Verii”. Panteliile, Paliile, Parliile sunt niște divinități solare. Primele se sărbătoresc pe 13 și 27 iulie, Paliile pe 17 iulie, iar ultimele intre 20-22 iulie.

„Cuptor” este luna secerișului și o lună a tradițiilor și obiceiurilor.  Iată şi câteva din  sărbătorile, tradițiile și evenimentele folclorice ce au loc în luna lui „Cuptor”:

Sfântul Ilie, pe data de 20 iulie. Sfântul şi marele Profet Ilie, care a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide şi închide cerurile, era de origine din Tesvi, în Galaad. Tradiţia, care a transmis aceste detalii despre naşterea Profetului, precizează că el era din tribul lui Aaron şi deci era Preot.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina. În Țara Moților, sub-regiune tradițională din Ardeal, în apropierea localității Vidra de Sus, judeţul Alba, se află Masivul Găina. Această manifestare a fost menţionată prima dată în documente în 1816. Desfăşurarea târgului are loc într-o poiană, la altitudinea de 1467 m.  Vara, în ziua de Sfântul Ilie (tradițional la 20 iulie) sau în cea mai apropiată duminică de ziua Sfântului Ilie (de fapt, pe vremuri, se ținea în prima duminică de după sărbătoarea sfinților Petru și Pavel, dar după „stil vechi”, iar prin introducerea calendarului gregorian, „stil nou”, s-a ajuns în preajma sfântului Ilie), are loc Târgul de fete la care participă fetele de măritat sau fetele mari care vor sa fie pețite de feciori. Pregătirea pentru această sărbătoare poate să dureze ani de zile pentru fetele care aduc și zestrea primită de la părinți și rude împachetată în frumoase lăzi de zestre sculptate cu diferite motive florale. Organizatorii sunt delegați din satul Vidra (numiți vidrești) și din satul Bulzești (numiti crișeni). Serbarea începe dimineața devreme. Familiile cu fete de măritat vin cu corturi unde se expune zestrea fetelor. În același timp, se pot cumpăra și unelte agricole aduse de crișeni. Schimbarea de năframă se produce la alegerea miresei, după care se prânzește (ospăț) cu cântec de lăutari. Localnicii cred că numai aici, pe Muntele Găina, o cununie aduce noroc și fericire.

„Hora Sântiliei este o tradiţie prenupţială potrivit căreia tinerii păstori coboară în sat pentru a dărui fetei iubite un caș și o furcă de tors. Aceste daruri constituie un fel de legământ între cei doi îndrăgostiți până la nedeia organizată de Sf. Ilie, când – în văzul întregii comunități – fata este luată la joc și introdusă în horă. Fetele care nu sunt ‘băgate în horă’ la Sântilie au o mare problemă, ele nu mai pot fi pețite tot anul, fiind nevoite să aștepte luna lui Cuptor a anului următor.

Tot de sorginte pastorală cu puternice conotații erotice este și sărbătoarea cunoscută sub numele de ‘Miţuitul Mieilor’ (tunsul mieilor). Are loc în miez de vară pastorală și constituie, de fapt, prima întâlnire a ciobanilor cu nevestele și logodnicele lor. În mediul păstoresc, este cunoscut faptul că până la Sântilie ciobanii își impun o perioadă de castitate pentru prosperitatea turmei.

Foto Kurt Hielscher – ROMANIA Leipzig/F.A. Brockhaus/1933 (foto colecţie Iulia Gorneanu)

Un alt obicei pastoral, desfășurat cu ocazia marilor serbări solare, este ‘Nedeia’. Atestate documentar abia în secolul al XIV-lea, nedeile păstorești ne întorc cu mii de ani în urmă, vremuri în care dimensiunea lor sacrală era fundamentală. Începând cu secolul XX, aceste sărbători au coborât de pe culmile munților în vatra satului și, desacralizându-se, au devenit simple prilejuri de joc și voie bună.” (Iulia Gorneanu)

Surse: wikipedia, hunedoaralibera, radiotimisoara, calendar-ortodox.ro