Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Ziua de Sfântul Ilie și alte sărbători și obiceiuri populare

Luna iulie este cunoscută popular sub numele de „Cuptor”, „Luna fierbințelilor”, sau „Luna coacerilor”.

Cele patru săptămâni ale lui „Cuptor” poartă și ele fiecare câte-o denumire: „Săptămâna secerișului”, „Săptămâna Panteliilor”, „Săptămâna lui Sântilie” și „Săptămâna Verii”. Panteliile, Paliile, Parliile sunt niște divinități solare. Primele se sărbătoresc pe 13 și 27 iulie, Paliile pe 17 iulie, iar ultimele intre 20-22 iulie.

„Cuptor” este luna secerișului și o lună a tradițiilor și obiceiurilor.  Iată şi câteva din  sărbătorile, tradițiile și evenimentele folclorice ce au loc în luna lui „Cuptor”:

Sfântul Ilie, pe data de 20 iulie. Sfântul şi marele Profet Ilie, care a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide şi închide cerurile, era de origine din Tesvi, în Galaad. Tradiţia, care a transmis aceste detalii despre naşterea Profetului, precizează că el era din tribul lui Aaron şi deci era Preot.

Sfantul IlieTârgul de Fete de pe Muntele Găina. În Țara Moților, sub-regiune tradițională din Ardeal, în apropierea localității Vidra de Sus, judeţul Alba, se află Masivul Găina. Această manifestare a fost menţionată prima dată în documente în 1816. Desfăşurarea târgului are loc într-o poiană, la altitudinea de 1467 m.  Vara, în ziua de Sfântul Ilie (tradițional la 20 iulie) sau în cea mai apropiată duminică de ziua Sfântului Ilie (de fapt, pe vremuri, se ținea în prima duminică de după sărbătoarea sfinților Petru și Pavel, dar după „stil vechi”, iar prin introducerea calendarului gregorian, „stil nou”, s-a ajuns în preajma sfântului Ilie), are loc Târgul de fete la care participă fetele de măritat sau fetele mari care vor sa fie pețite de feciori. Pregătirea pentru această sărbătoare poate să dureze ani de zile pentru fetele care aduc și zestrea primită de la părinți și rude împachetată în frumoase lăzi de zestre sculptate cu diferite motive florale. Organizatorii sunt delegați din satul Vidra (numiți vidrești) și din satul Bulzești (numiti crișeni). Serbarea începe dimineața devreme. Familiile cu fete de măritat vin cu corturi unde se expune zestrea fetelor. În același timp, se pot cumpăra și unelte agricole aduse de crișeni. Schimbarea de năframă se produce la alegerea miresei, după care se prânzește (ospăț) cu cântec de lăutari. Localnicii cred că numai aici, pe Muntele Găina, o cununie aduce noroc și fericire.

Tulnicarese

Hora Sântiliei este o tradiţie prenupţială potrivit căreia tinerii păstori coboară în sat pentru a dărui fetei iubite un caș și o furcă de tors. Aceste daruri constituie un fel de legământ între cei doi îndrăgostiți până la nedeia organizată de Sf. Ilie, când – în văzul întregii comunități – fata este luată la joc și introdusă în horă. Fetele care nu sunt ‘băgate în horă’ la Sântilie au o mare problemă, ele nu mai pot fi pețite tot anul, fiind nevoite să aștepte luna lui Cuptor a anului următor.

Tot de sorginte pastorală cu puternice conotații erotice este și sărbătoarea cunoscută sub numele de ‘Miţuitul Mieilor’ (tunsul mieilor). Are loc în miez de vară pastorală și constituie, de fapt, prima întâlnire a ciobanilor cu nevestele și logodnicele lor. În mediul păstoresc, este cunoscut faptul că până la Sântilie ciobanii își impun o perioadă de castitate pentru prosperitatea turmei.

Foto Kurt Hielscher – ROMANIA Leipzig/F.A. Brockhaus/1933 (foto colecţie Iulia Gorneanu)

Foto Kurt Hielscher – ROMANIA Leipzig/F.A. Brockhaus/1933 (foto colecţie Iulia Gorneanu)

Un alt obicei pastoral, desfășurat cu ocazia marilor serbări solare, este ‘Nedeia’. Atestate documentar abia în secolul al XIV-lea, nedeile păstorești ne întorc cu mii de ani în urmă, vremuri în care dimensiunea lor sacrală era fundamentală. Începând cu secolul XX, aceste sărbători au coborât de pe culmile munților în vatra satului și, desacralizându-se, au devenit simple prilejuri de joc și voie bună.” (Iulia Gorneanu)

Nedeia

Surse: wikipedia, hunedoaralibera, radiotimisoara, calendar-ortodox.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

three × four =

77 − = 70

Editorial
  • Tot așa?....Tot așa, dar parcă mai rău!

    Tot așa?….Tot așa, dar parcă mai rău!

    Gloria Vita -Ce s-a mai schimbat acolo, că mi-e dor de-acasă? -Mă sperie întrebarea ta. Dar dacă vrei, îți răspund cu altă întrebare. Când ai plecat din oraș și din țară, ai sperat că se va schimba ceva în bine? -Sincer, o fărâmă de speranță tot am avut, deși foarte …...citeste »

Afară zidu-i roșu, înăuntru-i…infraroșu/Primăria Chirnogi s-a vopsit

24 octombrie 2020

Afară zidu-i roșu, înăuntru-i…infraroșu/Primăria Chirnogi s-a vopsit

Primăria Chirnogi și-a schimbat culoarea clădirii nu doar pe cea politică. Ion Ștefan (PSD) a cîștigat alegerile locale din acest an, iar Primăria Chirnogi a primit botezul roșu. Primarul Ion Ștefan din localitatea Chirnogi, județul Călărași, este atât de îndrăgostit de culoarea roșie încât a inaugurat începerea mandatului său cu schimbarea culorii clădirii primăriei.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Este corectă expresia “în principal”? În limbajul actual, expresia în …
Corespondenta la redactie