Adevărata eleganţă este pentru mine manifestarea unei minţi independente.

Publicat 18 iunie 2018

Adevărata eleganţă este pentru mine manifestarea unei minţi independente.

Dacă suntem absolut oneşti cu noi înşine, fiecare avem o latură întunecată a personalităţii noastre.

Mi-a fost greu să înţeleg ce părinţi faimoşi am.

Ţelul vieţii mele nu este să fiu cea mai frumoasă femeie din lume.

Femeile care nu se mint sunt întotdeauna mai interesante și mai frumoase pentru mine: femei ca Frida Kahlo, Georgia O’Keeffe și Anna Magnani – femei care au stil, șic, aluzie și eleganță. Ele nu s-au supus nici unui standard de frumusețe – ele au definit-o.

Dacă te uiți la cele mai frumoase reclame, ai putea spune că makeup – ul e doar pentru femeile frumoase de 20 și ceva de ani, dar femeile mai mature vor să vadă femei ca ele în reclame, și la fel vor și femeile tinere, ca să nu se mai teamă că vor îmbătrâni.

M-am născut cu dragoste pentru animale. așa cum m-am năsvut cu părul șaten. Cât am fost copil la Roma, aveam întotdeauna câte un animal de casă favorit, pe care îl adoram.

Parfumul meu, Manifesto, are la bază aroma de busuioc.

Întotdeauna am parmigiano-reggiano, ulei de măsline și paste făcute acasă. Când oamenii se îmbolnăvesc, vor supă de pui; Vreau spaghete cu brânză de parmezan, ulei de măsline și un pic de coajă de lamaie. Mă face să mă simt mai bine de fiecare dată.

Le încurajez întotdeauna pe femei să-și lase individualitatea arătând că nu ascund ceea ce percep ca fiind defecte. Când văd o femeie cu ridurile naturale ale timpului pe față, nu văd deloc ridurile, dar când văd o femeie care încearcă să le acopere cu prea multă temelie sau cu atenție, tot ce văd sunt ridurile ei.

Locuiesc în New York și singurele animale vii pe care le vezi sunt gândacul, șobolanii și porumbeii, pe care îi admir foarte mult. Când văd un animal care prosperă în gunoaie, simt ușurare; în mediul nostru urban, alte animale dispar.

Una dintre marile probleme din biologie este originea altruismului – de ce ai face ceva pentru altcineva care te-ar putea răni – și Darwin a sugerat că ar putea să aibă rădăcini în instinctul matern, sacrificându-te pentru copiii tăi.

Poate că există un fel de modelare care poate fi plictisitoare, cum ar fi modelarea catalogului, dar există un fel de modelare, cu piste de lucru sau cu Richard Avedon, care nu este departe de a acționa. Pe lângă faptul că nu aveți un partener cu reacție, limba corpului este aceeași.

În interviuri, prima întrebare pe care o primesc în America este întotdeauna: “Ce faceți pentru a rămâne tânără?” Nu fac nimic. Nu cred că îmbătrânirea este o problemă. Ceea ce mă irită puțin este acumularea în greutate. Mă irită că dacă mănânc ceea ce vreau să mănânc, se cunoaște.

În America, există paranoici ce văd distrugerea reputației oamenilor odată ce au murit și nu pot răspunde. Ei au această fascinație care pentru mine pare crudă și morbidă. Nu vreau nici o parte din ea.

Mi-a luat mult timp să fiu acceptată ca actriță, cred că din cauza modellingului și a mamei mele.

Aceasta este marea plăcere de a lucra cu marii regizori. Te uiți la lume prin multe prisme diferite. Cred că-mi place talentul, indiferent de forma pe care o ia.

Până când am avut succes cu copertele “Vogue” și “‘Harper’s Bazaar” și “Vanity Fair” și contractul Lancome, cineva m-a întrebat vârsta. Aproape au leșinat când am spus 33.

Secretul folosirii machiajului pentru modă este să te distrezi cu el. Când oamenii văd că sunteți jucăuși, asta e atractiv. Uneori oamenii aplică machiaj pentru că au pungi sub ochii lor sau pentru că nu se simt bine și că se simt “nesiguri”.

Mi-a plăcut modellingul. Mi-a plăcut absolut. Am fost atât de fericită că am obținut coperta “Vogue” – de 23 de ori. Păstrez fiecare copie. Am făcut mai mulți bani ca un model decât ca actriță sau ca regizor. În termeni financiari, frumusețea este plătită mai mult decât orice.

Când eram o fetiță interesată de animale, visam să le duc în Africa. Apoi am aflat că poți să te uiți în curtea ta și să-ți faci propriul safari.

Pe măsură ce am crescut, am lucrat mai puțin ca actor și model, m-am întors la ceea ce am încercat să fac când eram tânără, dar nu eram disponibilă. Mă bucur acum la șaizeci de ani să mă întorc la școală.

Aceiași oameni par să fi uitat că mama a avut de asemenea multe șanse în ceea ce privește rolurile pe care le-a jucat.

Eu nu mă văd pe mine ca pe un model demn de urmat. Nu sunt un dictator sau cineva care vrea să fie adorat!

Sunt mult mai radicală în credințele mele decât produsele care mă reprezintă pe mine să fiu.

Mama l-a iubit pe Elephant Man, iar tatăl meu i-a dat lui David Lynch o bursă de studiu la Roma.

A fi o icoană este un lucru mare – este dincolo de actorie. Și uneori se plătește asta, alteori, nu.

Covorul roșu a devenit o afacere paralelă. A doua zi, vezi la programele TV și în reviste cam asta “V-a plăcut rochia sau nu v-a plăcut rochia?” ”Era grasă?” A păstra rochii de împrumut și bijuterii este ca un loc de muncă cu normă întreagă. Și trebuie să fii o fantezie, care de fapt nu poți fi niciodată, așa că te simți mereu deprimat.

Sunt mereu puțin îngrijorată atunci când oamenii se întâlnesc cu mine, pentru că sunt preocupată să nu-i dezamăgesc.

Mi-ar plăcea să fiu uitată. La ce bun să fii ținută minte?

Rareori mă uit la mine pentru a evita orice autocritică.

Înainte de Darwin, lumea noastră era foarte religioasă. Oamenii au văzut altruismul ca ceva dat de Dumnezeu pentru ca noi să fim buni și să putem merge în Paradis.

Nu mă gândesc niciodată la ce trebuie să fac pentru a-mi fixa imaginea. Pur și simplu fac ce-mi place să fac. Uneori este plin de farmec, uneori nu este.

Apar consecințele odată cu vârsta, dar trebuie să evoluați. Mi-a plăcut să devin regizor. Dar mi-ar plăcea să continui modellingul, însă nu există niciun loc de muncă pentru mine. Ești marginalizată – asta este partea tristă.

Am crescut într-o familie de producători de filme, așa că am dorit întotdeauna să fac filme despre animale, în special filme comice. Ceva despre animale mă amuză. Și au un mare mister. Este aceeași mistică, cum unii oameni ar putea simți că se uită la stele sau la ocean.

Întotdeauna spun că în cariera mea de actriță, am lucrat întotdeauna cu oameni ca David Lynch sau Guy Maddin sau Peter Weir
care nu sunt considerați regizori de masă, și asta ar putea fi, ei sunt ca tatăl meu. Ei sunt pionieri, iar pionierii, prin definiție, inventează ceva nou.

Isabella Rosellini

Își începea cariera de model la o vârstă la care altele se retrăgeau. La 28 de ani cucerește din prima locul pe coperta Vogue. Unde va mai apărea de-a lungul anilor de încă 22 de ori. Când a întrebat de ce o aleg atât de des, răspunsul a fost: pentru că, pur și simplu, imaginea ta vinde. În 1983, semnează contractul fără precedent cu Lancôme și devine prima imagine pentru cosmeticele casei franțuzești fondată cu 17 ani înainte de nașterea Isabellei. Urmarea? Îi va crește și cota artistică, ajungând cea mai bine plătită actriță. Timp de 11 ani, moștenitoare frumuseții mamei ei, Ingrid Bergman, neobișnuite și rare în lumea filmului, va transmite încredere și va inspira milioane de femei.
Isabella Fiorella Elettra Giovanna Rossellini s-a născut pe 18 iunie 1952. Este actriță, filantropă, model și autoare italiancă. A jucat în filme precum „Blue Velvet” și „Death Becomes Her”. A mai jucat și în “Napoleon”(2002) în rolul lui Josephine. Este fiica actriței suedeze Ingrid Bergman și a regizorului italian Roberto Rossellini pe care ea însăși l-a omagiat în 2005, pe un scenariu propriu, în scurt metrajul canadian, Tata are 100 de ani.
Cu trăsături delicate ca ale mamei sale, actrița de orgine suedeză, Ingrid Bergman, si sex-appeal-ul cu iz italian moștenit de la tatăl ei, regizorul Roberto Rossellini, Isabella este o apariție spectaculoasă, fie că pozează pentru o reclamă, o revistă sau joacă într-un film. Frumusețea ei specială a făcut-o să își înceapă cariera de model la o vârstă la care majoritatea și-o încheie: 28 de ani. Timp 14 ani, adică și după ce trecuse de vârsta de 40 de ani, a fost imaginea brandului de cosmetice de lux Lancôme.

Când împlinește 40 de ani, primește atâtea flori din partea Casei Lancôme, încât îi vine în minte și pe buze o replică rămasă celebră: parcă mă îngropau, casa mea semăna cu o morgă… Dar șocul vine abia în 1995, când este “concediată” pentru că era… “prea bătrână”. Frumoasă, talentată, dar cei 42 de ani erau împotriva ei. “Mi s-a spus că reclamele reprezintă visurile femeilor, nu realitatea, și că femeile visează să arate tinere. A trebuit să plec. Era foarte nedrept.” Această retragere forțată i-a ruinat și cariera. Odată cu Lancôme, s-au terminat și toate celelalte contracte de modelling sau film. “Nu pot spune că n-am fost tristă. Aveam toată această experiență minunată, dar n-o mai puteam oferi nimănui. Da, a fost dureros.“ Fiica Isabellei, Elettra, a fost de asemenea imaginea firmei de cosmetice. Isabella a aparut in reclame si pentru Dolce & Gabbana si pentru Samsonite.

Actrița din rolul principal feminin din filmul Casablanca, Ingrid Bergman, era dorită de toți bărbații la acea vreme. Căsătorită cu neurochirurgul Petter Aron Lindström și mama unui copil, Pia, Ingrid a lăsat totul în urmă, chiar familia, în 1949, când s-a îndrăgostit de Roberto Rossellini, regizorul cu care lucra la filmul “Stromboli”. Ea a rămas în Italia, provocând un imens scandal de presă. În 1950, se căsătorea cu Rossellini, iar 2 ani mai târziu le năștea pe gemenele Isabella și Isotta Rossellini. Așa că, atunci când revista People a inclus-o pe Isabella în topul celor mai frumoase persoane din lume, și sora ei Isotta a primit un compliment. Isotta este profesor universitar de literatură și a predat la Harvard, Columbia, NYU, dar cum nu apare la televizor, calitățile ei nu sunt observate de o lume întreagă.
Totuși, nu reclamele au făcut-o cu adevărat faimoasă pe Isabella, ci filmele în care a apărut, mai ales după moartea mamei sale, în 1982. Șocante și totodată apreciate au fost aparițiile ei în filmul “Blue Velvet” (1986), regizat de David Lynch, în videoclipul “Erotica” și fotografiile din cartea “Sex” ale Madonnei (1992). Spre deosebire de mama ei, infinit de romantică în filmul Casablanca, Isabella nu s-a temut să își exploateze sexualitatea în carieră.

După două divorțuri, Isabella a renunțat să mai încerce să găsească soțul perfect. S-a mulțumit cu relații neoficializate. Martin Scorsese a fost primul bărbat cu care s-a căsătorit (1979-1982), apoi i-a jurat iubire veșnică lui Jonathan Weidmann, fost model, actualmente angajat Microsoft, (1983-1986), cu care are și un copil, Elettra. A divorțat de Weidmann pentru Lynch, cu care a format un cuplu până în 1991. Cei doi au fost logodiți, dar nu au ajuns în fața ofițerului de stare civilă. În 1993, Isabella a adoptat un băiat pe care l-a botezat după tatăl ei, Roberto. Din 1994 până în 1996, Isabella a fost iubita lui Gary Oldman, dar nici această relație nu a fost… până ce moarte îi va despărți.

„Isabella întruchipează ideea de frumusețe ca sinonim al unei stări de bine, cu atitudinea ei extrem de pozitivă și senină față de trecerea anilor – o etapă pregătitoare a realizării personale” declara Françoise Lehmann după anunțul oficial al reînnoirii parteneriatului cu Rosellini. Isabella nu a simțit nevoia să conserve frumusețea. Nu definește eleganța ca arătând de 58, când ai de fapt 60. Ce-a căutat ea în produsele cosmetice a fost ceva care să exprime eleganța și sofisticarea. Asta îi definește și stilul vestimentar, și felul în care își decorează casa. Nu are nici cel mai mic interes să arate mai tânără și fața ei se mișcă exact cum vrea natura. Iar când îi spune într-un interviu jurnalistei Alice Hart-Davis că nu va apela vreodată la chirurgia estetică, e foarte convingătoare. Nici botoxul n-o atrage. “Am o fermă organică. Mănânc hrană organică, dar nu pentru a arăta mai tânără, ci pentru a-mi păstra sănătatea. Nu pot împăca hrana organică cu botoxul. E o contradicție. Folosesc însă creme bune ca să am grijă de tenul meu.”
Actriţa, renumită atât pentru frumuseţea ei cât şi pentru faptul că este fiica lui Ingrid Bergman, a fost imaginea cosmeticelor Lancôme timp de 14 ani. Era încă frumoasă, dar vârsta era împotriva ei. “Mi s-a spus că reclamele reprezintă visele femeilor, nu realitatea, şi că femeile visează să arate tinere. Aşa că a trebuit să plec. M-am simţit nedreptăţită”, a declarat Isabella.
Concedierea a avut urmări nefaste şi asupra carierei. Când contractul cu Lancôme s-a sfârşit, toate celelalte contracte de modelling şi film au dispărut de asemenea. “A fost dureros”.
Acum doi ani însă, când Isabella Rossellini avea 63 de ani, noul manager general de la LancVme, o femeie, a invitat-o să se alăture din nou brand-ului. Aşa că, 20 de ani mai târziu, Isabella Rossellini (acum de 66 de ani) a acceptat să fie din nou imaginea Lancôme.
Între timp, Isabella s-a mutat la o fermă organică din Long Island, la câteva ore de New York, a obţinut un master în comportamentul animalelor şi a început să facă filme haioase, doar ca să se distreze, precum cele despre viaţa sexuală a insectelor, pentru canalul Sundance al lui Robert Redford.
Oferta Lancôme a fost surprinzătoare. “Le-am spus: M-aţi lăsat să plec la 43 şi acum am 63 de ani. Nu am întinerit între timp!. De ce eu? De ce să dezgropaţi o poveste veche?” Iar noul manager mi-a răspuns: “Am făcut o greşeală. Vreau ca povestea să fie rescrisă. Curajul ei de a spune acest lucru m-a impresionat, aşa că am vrut să lucrez din nou cu ei”.
Isabella Rossellini, care a fost mereu mai mult decât o “față frumoasă” (beauty with brain), este ultima dintr-o serie de modele 60+ alese de cele mai prestigioase companii internaționale de cosmetice ca imagini ale frumuseţii atemporale. Aceasta este noua filosofie a frumuseții – fără limită de vârstă! Alături de alte modele (Joan Didion pentru Céline și Joni Mitchell pentru Saint Laurent), Isabella ilustrează perfect noul mesaj că nu doar tinerețea înseamnă frumusețe sau că stilul are un plafon stabilit la 25 de ani. Isabella e din aceeași ligă. Din care fac parte și mai maturele Helen Mirren și Jane Fonda, care au apărut în show-uri aniversare la 72 de ani, respectiv, la 79. Doar că Mirren se mândrește că arată natural mai tânără decât este, pe când Fonda a recunoscut că s-a mai “îmbunătățit”. Oricum ar fi, important rămâne mesajul – frumusețea nu expiră!

Actrița a prezentat în luna februarie a anului 2008, la Festivalul de Film de la Berlin, o serie de scurtmetraje în avanpremieră despre viaţa sexuală a insectelor. În “Green Porno”, Isabella, deghizată când în licurici, când în libelulă, când în păianjen, se întreabă: cum fac dragoste insectele? Seria de filme de scurtmetraj, de un minut fiecare, regizate şi coproduse de Isabella Rosselini, au fost distribuite de operatori de telefonie mobilă şi de furnizori de jocuri video. “Green Porno” a fost proiectat în avanpremieră internaţională în deschiderea secţiunii “Forum” a Berlinalei, care se desfăşoară anual între 7 şi 17 februarie.

Lancôme i-a purtat noroc. Isabella e din nou pe val. Și nu va apărea doar pe panourile publicitare din capitalele lumii sau pe coperțile revistelor glossy, în campanii de multe milioane de dolari, ci va juca și în două filme turnate la Hollywood – Vita And Virginia (despre povestea de dragoste dintre Vita Sackville-West și Virginia Woolf) și Incredibles 2 (film de animație în care va fi vocea unui personaj). În plus, are o carte în curs de apariție despre… puii de găină și plănuiește un turneu european cu o trupă de teatru. Iar de o lună este și bunică. Fiica ei, Elettra (34), a născut un băiețel după un travaliu de 24 de ore. Isabella a leșinat după primele două. Când și-a revenit, Elettra i-a spus “Mama, ești concediată!” și a trebuit să aștepte vestea acasă.
Aproape că-ți vine să spui “abia aștept să îmbătrânesc!”