Cele mai mari aripi care-l ajută pe om să se-nalţe sunt gândirea şi iubirea.

Publicat 8 august 2015

Cele mai mari aripi care-l ajută pe om să se-nalţe sunt gândirea şi iubirea.

Timpul îţi dă mereu câte ceva, dar îţi ia într-o zi, fără să ştii, chiar viaţa ta. Aş da orice să întorc timpul înapoi, să regăsesc tot ce am pierdut, să îndrept răul ce am făcut.

Fiecare etapă are valoare pentru o femeie cultivată.

Să nu pierdem şansa de a face bine!

Dragostea este mâna care scrie şi gândul care iubeşte.

Cheia fericirii e dragostea de oameni ce o dai fără să ceri nimic în locul ei.

Ochii sunt oglinda în care se reflectă fericirea celorlalţi.

Evident, succesul îmbracă diferite forme. Nu repeţi un succes din trecut, ci evoluezi, matur, adresându-te altui public, altor cerinţe. Pentru mine, multe din realizări au fost peste aşteptări, la cei 61 de ani.

Aroganţa, răutatea mutilează trăsăturile.

Nu pot vorbi pentru alţii, sunt mulţi care şi-au realizat visul. Cred că omul sfinţeşte locul. Totul cere timp, pasiune, aptitudini şi multă muncă. A fi omul potrivit la locul potrivit, răspunzând cerinţei de piaţă, este problema cheie.

Acela ce s-a născut cu suflet de artist simte profound durerile omeneşti… De aceea îşi foloseste darul alinând suferinţele altora, prin arta sa.

Iubirea naşte o lume mai bună. Să învingă, deci, iubirea!

Nimeni nu-i scutit de dificultăţile începutului, în special când se ia viaţa de la zero, la 40 de ani într-o ţară ca America.

Indiferent unde trăim, “casa părintească” rămâne leagănul în care ne aşternem locul de veci.

Bucuria de a fi necesară şi utilă altora mă însoţeşte pretutindeni.

Radioul mi-a vrăjit copilăria. Îi ascultam pe Beligan, Birlic, Vraca, Giugaru, ghemuită alături de bunicul meu. Trăgeam scăunelul mai aproape când se anunţa “Teatru la Microfon”. Fascinaţi ne imaginam scena acţiunii; mister, suspans, aventură. Forţa imaginaţiei este imbatabilă, aşa se explică probabil dezamăgirea in faţa ecranizărilor după un roman cunoscut.

Ascultând muzica naturii învăţ despre eterna frumuseţe.

Cântând cu pasiune îmi păstrez spiritul avangardist.

Fii voluntar! Eşti liber să alegi pe cine vrei să ajuţi.

Pasiunea mea este voinţa de a mă trudi pentru o idee mare.

Margareta Pâslaru

Un moment emoționant a fost reîntâlnirea, după 45 de ani, cu Mireille Mathieu, cu ocazia concertului pe care doamna muzicii franceze l-a susținut la 23 martie 2014 la Sala Palatului. Mireille Mathieu a invitat-o în scenă pe Margareta Pâslaru, alături de care, în 1969, a fost prezentă la Cannes, unde ambele artiste au primit Trofeul MIDEM. ”Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, sunt onorată să vă prezint o foarte mare doamnă. O cunosc de foarte mult timp. Este cineva pe care admir și pe care sunt onorată de a o avea în seara asta printre noi. Este prietena mea, prietena dumneavoastră, este Margareta Pâslaru”, spunea Mireille Mathieu pe scena Sălii Palatului. Într-un interviu acordat AGERPRES, Margareta Pâslaru spunea: ”La Cannes, am primit trofeul MIDEM, pe care mi l-a înmânat Maurice Chevalier, care avea 80 de ani. Ne-a felicitat pe toți, a dat mâna cu noi, a fost o aliniere extraordinară, pe aceeași scenă am fost cu Mireille Mathieu, Amalia Rodrigues, Dalida, Adriano Celentano, Udo Jurgens și alții. A fost un moment de neuitat și imaginați-vă că după 45 de ani, ceea ce nu s-a întâmplat cu niciun alt interpret de pe scenă, m-am revăzut cu Mireille Mathieu la Sala Palatului”.
A inaugurat Festivalul de la Mamaia în 1963. În anii ’63 și ’64, două publicații, una din Germania și alta din Ungaria, spuneau ”Margareta Pâslaru, vedeta României, vindea 300.000 de discuri în Europa” (țările socialiste). În 1966, pentru rolul Iulia din filmul ”Tunelul” primește Diploma pentru debut în cinematografie. Discul de Aur — primit în 1968 — o catapultează la Cannes, anul următor, unde i se decernează Trofeul MIDEM. Ascensiunea continuă pentru tânăra cântăreață, care lansează șlagăr după șlagăr.
Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943 la București. Este nu doar interpreta iubită de români dar și compozitoare, textieră de muzică ușoară-pop, folclor, actriță de teatru și film, realizatoare TV și Radio. A scris cartea „Eu și Timpul”.
Eleva Margareta Pâslaru a debutat în muzica ușoară la Casa de Cultură Grivița Roșie în 1958, acompaniată de Paul Ghentzer. Prima apariție in public, la vârsta de 4 ani și jumătate, a avut loc pe scena Operei în rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini. Încununând o carieră de excepție, Margareta Pâslaru a fost sǎrbǎtorită la Uniunea Compozitorilor în 2008 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la debutul său. Īn 2010, la împlinirea unei jumătăți de secol de la primul disc, artista lansează CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ și i se oferă Trofeul Electrecord. Fundația Radio România editează în 2013 CD-ul aniversar „Margareta 70“ – 55 de ani de activitate artistica.
Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov “Toată lumea face sport” dedicată câștigătorilor români la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata“ în limba italiană; în studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu și Mircea Albulescu. În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei “Pe aripa vântului”. În 1961 Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori. Impresionat de timbrul aparte al Margaretei, tânărul George Grigoriu din „Trio Grigoriu“, compune special pentru ea, în 1959, „Chemarea mării“ (numit de public “Și-n apa mării”). În interpretarea originală a talentatei cântărețe, piesa devine mare șlagăr la Radio România. Ca urmare a succesului, în 1960 și Casa de Discuri Electrecord înregistrează cântecul pe primul disc al Margaretei, nr.3002, care bate recordul vânzărilor de muzică ușoară în anul urmator. Discul de Aur primit în 1968 o catapultează la Cannes în 1969 unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. și apare pe aceeași scena cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano. A studiat: pian, balet, pictură, cursul de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă (Ministerul Culturii) clasa Camelia Dăscălescu. Margareta Pâslaru este distribuită de maestrul Liviu Ciulei, alături de Toma Caragiu, în 1964, în piesa ”Opera de trei parale” de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul “Lucia Sturdza Bulandra”. Piesa s-a jucat în patru stagiuni, aproximativ 400 de reprezentații. În 1968, juriul internațional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea ”Cerbul de Aur”, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții. Tot în 1968, la numai 25 de ani, artista sărbătorește 10 ani de activitate printr-un ”One Woman Show” cântând 23 de piese, unele compoziții proprii, acompaniată de orchestra sa, Rolf Albricht. La ediția 1969 a Festivalului Internațional Cerbul de Aur artista face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital.

Sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad a fost bunicul cântăreței Margareta Pâslaru.

Margareta Pâslaru a fost mereu un reper din punct de vedere al ținutelor de scenă, asupra cărora și-a pus amprenta, creându-le pentru fiecare eveniment cu multă atenție, împreună cu arhitecții Ghițulescu, iar uneori a cusut cu mâna sa mărgele, paiete. O parte dintre aceste creații vestimentare au fost expuse, în septembrie 2014, la expoziția ”Haina îl face pe om” de la Muzeul Național de Istorie, alături de trofee, afișe, discuri, amintiri de familie ale artistei, toate intrând în patrimoniul muzeului. De asemenea, o parte dintre obiectele personale ale Margaretei Pâslaru au fost donate în noiembrie 2014 licitației ”Dăruind vei dobândi” organizată la Casa de Licitații Artmark, unde s-au adjudecat discul vinil din 1981 cu șlagărele ”Lasă-mi toamnă, pomii verzi” și ”Păsările nu mor niciodată”, afișul turneului din Canada cu recitalul extraordinar “Vine, vine … Margareta” prin care în 1998 a serbat 40 de ani de activitate și un anteriu creat special pentru spectacolul de gală al Festivalului ”Maria Tănase”, ediția XX, Craiova 2009.
Unul dintre cele mai îndrăznețe proiecte artistice ale artistei, inițiat și finalizat cu mare succes, a fost CD-ul ”Actorii cântă”, lansat în iunie 2014, care cuprinde compoziții ale Margaretei Pâslaru pe texte proprii sau pe versurile unor poeți români, special alese și interpretate de unii dintre cei mai valoroși și îndrăgiți actori. Toate drepturile de autor din vânzarea acestui CD merg la Fondul de Solidaritate Teatrală, fond special deschis la UNITER pentru actori în vârstă și bolnavi care s-au retras de pe scenă.
Pentru promovarea acestui CD Margareta Pâslaru a participat la sesiuni de autografe împreună cu actorii, în perioada 24 oct — 30 nov. 2014 în pasajul de la Universitate, și în perioada 14-21 dec. 2014 în foaierul Teatrului de Comedie.
În noiembrie 2014 a fost prezentă la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus pentru sesiuni de autografe, participând cu audiobook-ul ”Basme fermecate” — ediția a II-a la standul ”Curtea Veche”, editură care a publicat și cartea ”Eu și Timpul”.
În septembrie 2014, cu ocazia împlinirii a 555 de ani de atestare documentară a orașului București, a compus piesa “Veniți la București”, muzică și text Margareta Pâslaru. Mulți s-au întrebat cum îi vin artistei ideile când compune sau scrie texte pentru cântece. ”Ceea ce mă duce la pian este o anume trăire, o anume emoție, o amintire, fie veselă, fie tristă, de cele mai multe ori tristă dacă textul îmi aparține. Citesc versuri și găsesc anumite pasaje care mă tulbură pentru că mă regăsesc în ele, sau descopăr un alt univers și exact asta se întâmplă: încercuiesc acele versuri, fac semne, încep deja să mă gândesc la melodia care-mi sună potrivită versurilor și îmi notez: uite, asta poate să fie prima strofă, asta poate să fie refrenul. În clipa în care mă așez la pian, se contopesc aceste emoții, zbuciumul”, mărturisea Margareta Pâslaru în interviul AGERPRES.
Anul 2015 este la fel de activ pentru artistă. În martie a fost invitată în spectacolul ”Clipe de viață 2015″ organizat de UNITER în beneficiul Campaniei Naționale ”Artiștii pentru Artiști”, unde împreună cu un grup din Corul Divina Armonie, Margareta Pâslaru a interpretat compoziția proprie “Veniți la București”. În mai 2015 a fost invitată la Gala Premiilor UCIN 2015, unde în calitate de membru al juriului, a înmânat Premiul pentru cea mai bună muzică originală compozitorului Paul Ilea pentru filmele ”Planșa” și ”Shakespeare by& by Căciuleanu”, la Gala EUROPAfest 2015 unde a înmânat premiile la categoria de vârstă până în 14 ani, precum și la Gala UNITER 2015.
Ca în fiecare an, în preajma Zilei Internaționale a Copiilor, Margareta Pâslaru a oferit copiilor internați la Spitalul ”Grigore Alexandrescu” daruri din partea CRR și RCER. În 4 iulie 2015 a fost invitată la sărbătorirea a 130 de ani de activitate umanitară a CRR la Palatul Elisabeta, în prezența Principesei Margareta, președintele Crucii Roșii Române, a Principelui Radu și a conducerii CRR.

Margareta Pâslaru a fost premiată la festivaluri internaționale, a efectuat turnee în 28 de țări pe timpul regimului comunist. De-a lungul anilor, Margareta le-a dăruit colegelor Anda Călugăreanu, Păunița Ionescu, Eva Kiss, Corina Chiriac, Angela Similea, Maria Nagy, compozițiile sale în semn de apreciere. În 1981 lansează ”Lasă-mi, toamnă, pomii verzi”, piesa care a devenit cel mai longeviv șlagăr componistic, dar este premiată pentru compoziția ”Diamant fermecat”. În 1983, se stabilește în SUA, unde își continuă activitatea artistică pe diverse planuri. În paralel cu lucrul la galeriile de artă compune și înregistrează la ”Q Sound Studio NY”. În 1998 și 1999 efectuează turnee în SUA și Canada cu recitalul “Vine, vine… Margareta” prin care marchează 40 de ani de activitate artistică, acompaniată de Radu Goldiș și trupa acestuia. Devine voluntar și activează în cadrul numeroaselor proiecte precum “The Food Bank”, “Meals on Wheels”, “Bridges”. Trece de cealaltă parte a camerei de filmat în calitate de regizor artistic, producător, scenarist, editor, la TV și “M Soul Productions”, creând documentare și programe cultural educative. În 1996, revine în România, pentru a-și lansa o caseta audio și un CD — ”The best of…”, donând Comitetului Român UNICEF toate încasările rezultate din vânzarea în România a acestora, iar în 2000 lansează CD-ul ”40 de ani de la primul disc” și caseta, direcționându-și drepturile către Crucea Roșie. În 2005 este invitată la TIFF unde îi înmânează actorului Gheorghe Dinică Premiul de Excelență pentru întreaga activitate. În 2006 a lansat albumul ”Margareta Forever”, cu o parte dintre cele mai reprezentative melodii din repertoriul său de aproximativ 700 de înregistrări inclusiv compoziții. În 2007 TVR Media a lansat DVD-ul ”Margareta Pâslaru — de dragul copiilor”, pentru UNICEF, încasările din vânzarea acestuia sprijinind un proiect în favoarea copiilor de la un centru de reabilitare. În 2007 primește ”Steaua Margareta Pâslaru” dezvelită la Mangalia pe Aleea Stelelor de Mare.
Fiind implicată în acțiuni umanitare, interpreta a filmat în 2010 un clip publicitar, în cadrul campaniei ”Școala te face mare”, pentru a descuraja abandonul școlar. În septembrie 2009 Crucea Roșie Română lansează proiectul ”Banca de Alimente” implementat în țara noastră la inițiativa Margaretei Pâslaru care a ”importat” conceptul din SUA. Pentru implicarea sa și în acest proiect de succes, în 2011 a primit Trofeul ”Crucea Roșie 135 ani de Umanitate”, în același an fiind numită și Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în România.
Margareta, având „un timbru cu rezonanțe de violoncel” (Doru Popovici, compozitor, Informația – 11.07.1981) a ocupat primul loc în clasamentul de popularitate publicat în revista “Flacăra” 1967-1972. Sondajul a fost întrerupt, dar ascensiunea Margaretei Pâslaru a continuat. Din simpatie, Margareta Pâslaru a mai fost numită în presă vedetă, zână, regină, divă, dar în diferite interviuri, inclusiv în emisiunea «Nașu’» din 12.02.2009, domnia sa a declarat: „eu rămân un artist“.
Compozitorul Doru Popovici – Informația 11.07.1981: „În ultimii ani, Margareta Pâslaru a atras în mod deosebit atenția prin talentul ei – real – de compozitoare. Se remarcă din ce în ce mai mult, bogata-i inventivitate melodică și ritmică și acea intuiție rară de a genera mult râvnitele șlăgare, niciodată banale, întotdeauna pline de vitalitate!“
Regizorul Liviu Ciulei octombrie 2005 – cartea „Eu și Timpul“: „(…) a început să joace și “iepurașul” a dispărut și s-a născut o actriță: Margareta Pâslaru. Și, sigur, glasul Margaretei și inteligența ei muzicală au dus la împlinirea totală a rolului (…) Polly devenea mai prezentă, mai conturată și la premieră Margareta a cunoscut victoria! Debutul ei a însemnat totodată și consacrarea unui talent autentic “
Compozitorul Paul Urmuzescu – CD „Margareta forever“ 2006 – „Părerea mea este că ce a reprezentat Maria Tănase pentru muzica populară, Margareta – un unicat de talent – este pentru muzica ușoară și va rămâne în istoria marilor artiști“
Muzicologul Viorel Cosma – Aula Uniunii Compozitorilor 2008: „(…) O activitate care o surprinde atât ca interpretă de muzică populară, muzică ușoară dar, în același timp, chiar și de compozitoare. Margareta Pâslaru figurează in Lexiconul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (…)“
Prof. univ. Mihai Cosma – TVR3, noiembrie 2010, lansarea CD-ului „Margareta – 50 de ani de la primul disc – Lasă-mi toamnă, pomii verzi“: „(…) am considerat parcurgând paginile de creație ale doamnei Margareta Pâslaru că domnia sa face parte din clasicismul muzicii românești prin valoarea compozițiilor pe care le are, prin impactul acestor compoziții asupra tuturor generațiilor aș spune, de la cei mai vârstnici pâna la cei mai tineri.“
Academicianul Mihnea Gheorghiu iulie 2011 – CD „Margareta 70“: „(…) În era noastră, ne-am bucurat de harul polivalent al multor artiști, înca din vremuri memorabile. O asemenea asristă este actrița Margareta Pâslaru, al cărei glas inegalabil a răsunat armonios și in teatru, și in film. Înca de la debutul său, recunoscută de marii noștri regizori, a ocupat scena și ecranul cu egală distincție și emoție. În amintirea mea cinematografică, Margareta Pâslaru s-a afirmat generos, plătind de câteva ori prețul talentului și al frumuseții. Jocul și cântecul său se regăsesc în acest amestec inedit de candoare și senzualitate.“
Ce înseamnă pentru Margareta Pâslaru premiile, trofeele, diplomele? ”Fiecare premiu contează, într-un fel sunt diamantele trudei recunoscute, aurul valorii și platina longevității ”