Pragul sub care un stat membru UE poate renunța la acțiunea penală împotriva unei persoane fizice care a deturnat fonduri UE este unul mic, de doar 10.000 de euro. O Directivă a Comisiei Europene stabilește standarde înalte în combaterea furtului din banii plătiți de contribuabilii europeni: „Corupția constituie o amenințare deosebit de gravă pentru interesele financiare ale Uniunii”.
Măsura UE vine în România într-un context în care se dezbate stabilirea unui prag pentru prejudiciul cauzat de abuzul în serviciu.
Directiva prevede că statele membre trebuie să ia „toate măsurile necesare pentru a se asigura că infracţiunile menţionate la articolele 3 şi 4 (deturnarea, reţinerea, utilizarea necorespunzătoare a fondurilor UE, darea şi luarea de mită etc.) sunt sancţionate cu o pedeapsă maximă care prevede închisoarea”.
Dacă prejudiciul este de minim 100.000 de euro, directiva prevede o pedeapsă de cel puţin 4 ani de închisoare.
„Corupţia constituie o ameninţare deosebit de gravă pentru interesele financiare ale Uniunii, putând fi,  în multe cazuri, de asemenea legată de comportamentul fraudulos”, se arată în Directiva Uniunii Europene.
Astfel, procurorii DNA ar putea avea în perioada următoare alte pârghii. În ultimii ani, la DNA au fost foarte multe dosare cu deturnare de fonduri, iar sumele fraudate depășeau cu mult 10.000 de euro.

Directiva Comisiei este obligatorie pentru toate țările membre UE și trebuie implementată până în iulie 2019. Textul directivei, aici.

Directiva prevede că statele membre trebuie să ia „toate măsurile necesare pentru a se asigura că infracţiunile menţionate la articolele 3 şi 4 (deturnarea, reţinerea, utilizarea necorespunzătoare a fondurilor UE, darea şi luarea de mită etc.) sunt sancţionate cu o pedeapsă maximă care prevede închisoarea”. Dacă prejudiciul este de minim 100.000 de euro, directiva prevede o pedeapsă de cel puţin 4 ani de închisoare.

Surse media on line