Consumatorii de apă caldă și căldură prin sistemul centralizat de la Oltenița rămași în frig. Ce urmări au politicile locale duse în ultimii 6 ani? (II)
(continuare la prima parte din 19 noiembrie a.c.)
….La Iași autoritățile nu vor să se ajungă la debranșarea de la sistemul central de încălzire, iar în Germania s-a revenit la acest sistem de la cel individual.
TVA pe energia termică destinată populației se reduce de la 19% la 5%
Reducerea TVA pe căldură și apă caldă la 5%, precum şi permiterea debranșărilor doar în afara zonelor unitare de încălzire stabilite de primărie sunt două prevederi ce se găsesc într-un proiect de modificare a Legii serviciului public de alimentare cu energie termică. Potrivit unui proiect de modificare a Legii serviciului public de alimentare cu energie termică adoptat de Camera Deputaților vara aceasta, TVA pe energia termică destinată populației se reduce de la nivelul de 19% la 5%, cu aplicare de anul viitor. Această măsură ar duce implicit la scăderea valorii facturilor de căldură. Astfel, căldura și apa caldă livrate populației au fost incluse pe lista livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii pentru care este aplicată cea mai redusă cotă de TVA prevăzută de Codul Fiscal, de 5%. Drept urmare, facturile de căldură și apă caldă livrate în sisteme centralizate ar urma să scadă cu 11,7% față de valoarea actuală.
Totodată, proiectul prevede că debranșările blocurilor și deconectările apartamentelor de la sistemele centralizate de termoficare nu vor mai fi permise decât în afara zonelor unitare de încălzire. Zona unitară este redefinită „din areal geografic aparținând unei unități administrativ-teritoriale, în interiorul căruia se poate promova o singură soluție tehnică de încălzire“, în „areal geografic aparținând unei unități administrativ-teritoriale, în interiorul căruia se adoptă în condițiile prezentei legi o singură soluție tehnică de încălzire în condiții de eficiență economică și protecția mediului“.
Ce se va întâmpla cu centralele termice de la Oltenița
În situația dată, după decizia încetării activității Termourban, ce se întâmplă cu centralele termice? Vor ajunge la fier vechi sau actuala administrație va sigila clădirile până la o dată necunoscută de noi?
Istoria celor 10 centrale termice de la Oltenița este una demnă de luat în seamă atât de consilierii actuali, cât și de actuala administrația locală Petrică Țone și Ion Pițoi. Sistemul actual are un punct de pornire prin 1999, el fiind pus în funcțiune cu ajutorul unei triple finanțări, coordonată de fostul primar Costinel Milescu. Astfel, Ministerul Finanțelor de la acea vreme și Banca Europeană pentru Dezvoltare (BERD) au suportat 99 % din costuri. Consiliului Local i-a revenit 1%. Centralele termice funcționau pe păcură. La început au fost puse în funcțiune trei centrale, apoi s-au modernizat celelalte șapte. Din anul 2006 Societatea Termourban este pe picioarele ei. Începând cu anul 2011, la aproape 7 ani de la finalizarea proiectului modernizării centralelor, s-a luat altă decizie și anume implementarea la Oltenița a unui sistem ieftin și modern: funcționarea centralelor termice pe bază de peleți. Astfel, Centrala nr. 4 a fost prima căreia i s-a aplicat sistemul cu cazanul pe peleți. În anul 2012 prețul energiei termice pe baza acestei tehnologii era cu minim 20% mai scăzut decât cel al gazului. Prețul gazului a crescut apoi, iar prețul energiei termice pe bază de peleți a stagnat. Din 2012, conducerea Primăriei Oltenița s-a schimbat. Odată cu preluarea pe val a actualei administrații, au stagnat cele mai importante proiecte derulate, odată cu ele și acest sistem de funcționare pe peleți. În anul 2013 Oltenița putea trece pe o producție de energie termică pe peleți la un preț estimat de 150 lei gigacaloria. Noua conducere a abandonat proiectul fostei administrații. Cazanul pe peleți încă există iar el poate fi pornit în orice clipă.
Soluției ”peleți” i s-a alăturat cea cu panouri solare
Una dintre centralele din Oltenița, Centrala cu numărul 8, are o tehnologie de ultimă oră, fiind de altfel prima mare investiție din România, și anume funcționarea pe bază de panouri solare. Centrala are montate 250 de panouri care pot produce apă caldă menajeră pe timpul verii pentru peste 500 de apartamente. Energia soarelui este mai mare decât necesarul de apartamente din Oltenița. Acesta a fost și motivul creării acestui procedeu de alimentare a populației. Investiția s-a realizat cu ajutorul fondurilor europene. După Centrala 8 urmau să fie dotate identic și alte 6 centrale termice. Din cauza spațiului insuficient rămâneau 3 centrale fără panouri. Dacă și acest proiect ar fi fost continuat de actuala administrație, totul ar fi dus la un cost de invidiat al energiei termice.
În timpul mandatului Milescu-Cercel, Oltenița a făcut parte din cele 40 de entități publice care și-au propus să reducă procentul de bioxid de carbon cu 20%. Studiile au arătat că în Oltenița, cel mai mare poluator sunt centralele pe gaz. În urma acestui studiu, fostul edil, Costinel Milescu, a luat decizia de a trece funcționarea celor 10 centrale de pe gaz pe peleți, păstrând nealterat tot sistemul pe gaz. Așadar, se putea reveni oricând la vechiul sistem.
Oltenița putea deveni primul oraș din România al cărui sistem trecea direct pe peleți, panourile solare fiind cealaltă investiție de succes.
Termourban Oltenița nu mai poate funcționa
De ce actuala administrație nu a continuat marile proiecte ale fostei administrații? De ce actuala administrație dorește să îmbrace în stil personal anumite aspecte locale și să îngroape proiectele fostei administrații, iar oltenițenii să cunoască alte variante, cele lansate cu un anumit scop? De asemenea, oltenițenilor le sunt ascunse beneficiile din trecut și adevărul față de situația economică a orașului, față de tehnologii, proiecte, intenții anterioare.
Un fapt demn de luat în seamă este că Germania s-a întors de la sistemul de încălzire individual la cel centralizat. Motivul: siguranța pe care sistemul centralizat o conferă abonaților.
În urma deciziei de sistare a activității societății de termoficare, se vor pierde în jur de aproximativ 40 de locuri de muncă, dar și facilitățile la care aveau dreptul cei cu venituri reduse.
Ce fac cele aproape 200 de familii din Oltenița care nu își permit montarea centralelor proprii de apartament? Ce vor face angajații Termourban care își pierd astfel locurile de muncă?