Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

“Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar principalul este: “A fost dimineața, a fost seara, ziua întîi” (Facerea 1, 5).

Usturător și dureros… La un eveniment dedicat copiilor, creațiilor lor artistice, proțăpiți în dreapta altarului, cu mentalitatea maidaneză de stânga, sufocați de încărcătura evenimentului dar îmbrăcați la țol oficial, dezbrăcați de elementele principiale de bun simț, patru personaje se chinuiesc să stea nemișcate în biserică până la încheierea reuniunii politizate. Îngerii s-au cărăbănit, nu s-a simțit nimic înălțător. Duhul Sfânt a încercat o apropiere, dar Întunericul așternut de ereul devenit sluga practicilor politice, l-a alungat. O biserică de centru, un lăcaș din zona câmpenească adăpostește personificarea supremă a malițiozității și sarcasmului, răzbunării prostești și josniciei. Câțiva heruvimi încearcă să fie mângâierea micuților artiști, dar săgeata beznei pornită din gândurile diforme ale prelatului măsluit se așează precum ostașii, formând batalion de luptă. Renunță. În drumul lor, îi prind de mână și pe serafimi și ies prin minaretul bisericii.
Subjugat de păcate și de urgia propriilor slăbiciuni, tiran al celorlalți preoți transformați în sclavii personali, stigmatizatul regiunii se desfată în satisfacția propriului egocentrism și gol sufletesc.
Părinții însoțitori ai copiilor, alți enoriași forfotesc, se întreabă ce se întâmplă, dacă se află în alt oraș, dacă e biserică sau sediu de partid politic, la vreun congres al stângii politice, ori cumva s-au teleportat în timpul comunismului, neagra perioadă care a smintit un întreg popor. Comunismul care l-a îngrozit și pe Sfântul Ardealului. ”Când cineva nu e liber de păcat, să nu pună vina pe altcineva. Să nu pună vina nici pe stat şi nici pe împrejurări, ci pe sine însuşi, pe lipsa tăriei sale în credinţă, pe lipsa dragostei sale faţă de Dumnezeu. Că întotdeauna, cei ce au trăit în păcat au pus vina pe alţii. Aceştia-s mereu cu cârteala pe buze.” spunea Părintele Arsenie Boca.
Știam despre credința în Dumnezeu și sfinți că înseamnă smerenie, dragoste, echilibru, bunătate, verticalitate, generozitate, frumos… Nu pupat în fund politicieni ai partidului roșu, președinți de consilii județene cu dosare penale dosite prin sertarele instituțiilor mânjite politic de foști milițieni sau securiști, lins degete de peticari și grosolani, gușați și găgăuți care au migrat de la un partid la altul, stătuți sau Statici în jungla propriei sălbăticii, în abjecție și infamie zilnică, ori alți burtoși, proaspăt încoronați șefi de partid, pericole sociale, hămesiți de putere, completați în incompetență și indolență de zarafii orașului, de lipitori și mulgătorii-caprelor ce-și cos petice din frăția stângii parazite.
Unii din capii bisericii se folosesc de diferite sărbători sau evenimente cu scopuri mojice: a-și păstra puterea asupra celor ușor de manipulat, a-și ascunde hoțiile, mizeria instituțională și umană, pentru a-și dosi bine făcăturile financiare din banii bisericii lui Dumnezeu, devenită întâmplător în mâinile lor haltă de tâlhari, luată cu asalt de dizgrațioși venetici sau emigranți din credință. Pesediști cu sutană? Apărători ai partidului mioritic, unde se păstrează cel mai usor non valorile evidente ale ținutului nostru? BOR ar trebui să fie neutră politic. Ce fac unii preoți în haine de arhipresbiteri? Campanie electorală neoficială? Se cimentează relația simbiotică dintre PSD și Biserică? Este o tâlhărie politică sub haina neagră până-n șoșonii lui de antihrist?
Nu vreau să speculez nimic. Este evident: nu este prima dată când ne lovim de ipocrizia, mârșăvia și aroganța de un cinism grosier a unuia dintre așa zișii slujitori ai Bisericii. Și cu siguranță nu este vorba despre o ”binecuvântată” coincidență la astfel de personaje funeste. BOR a mai colaborat cu securitatea altădată. Acum se dau pe față cu cei care le-au oferit niște avantaje materiale din pixul lor și banii contribuabililor, în schimbul unor voturi. Prostituție instituțională sau desfrâu cu bună știință? Terfelirea imaginii bisericii este terifiantă. Biserica are în palmares făcături, vechi reprobațiuni și blamări, nedreptăți, abateri de la normele corectitudinii sfinților, regretabile încălcări de învățături, fiindu-i pe undeva specifică mentalitatea hegemonică, radicală, tot dintr-o sete de putere a unora dintre capii ei. Funcționează o caracatiță persuasivă? Câte capete, câte tentacule se îmbată cu puterea zilnic, câte forme de leviathan se dezvoltă în vârfurile bisericilor de pe plaiurile noastre mioritice? Câți prelați sunt în total care se lingușesc pe lângă personaje politice fatidice, dezastruoase? Cât timp mai dansează la bară pe muzică contrafăcută, mistificatorii credinței? Cum își vor justifica ei faptele, deciziile, matrapazlâcurile ecleziastice și canonice în fața Domnului, cum își vor descrie gesturile murdare și fariseismul când vor răspunde la Judecata de Apoi, încercând de fapt să se scoată la liman? Pe Dumnezeu nu îl mai puteți păcăli. Probabil de-aia și trageți tare aici pe pământ la zoaiele păcatelor voastre. Când te faci frate cu dracul ca să treci puntea mizeriei din propria existență iar prietenul ți-l alegi din rândul celor care propovăduiesc și declanșează dezastrul civic, economic, politic, educațional, cam ești complice la rău. Contribui tu ca formă de sfârșit pământean. În termenii tăi, ești o parte din Apocalipsă.

Potrivit doctrinei canonice ortodoxe, clericii sunt opriți categoric de a face politică de partid, sub pedeapsa caterisirii. Pentru că propovăduirea Evangheliei este incompatibilă cu politica de partid. Biserica prin definiție înseamnă solidaritate, frățietate cu toți, pe când termenul „partid” vine de la „parte”. Misiunea clericilor este de a propovădui învățăturile Evangheliei, nu platformele–program sau a recurge la lingușirea unor politicieni. 
”Pastorația transcende politica. A face politică înseamnă coborârea în imanent, în interese înguste și viziuni temporare. În schimb, a face pastorație înseamnă exact contrariul politicii, adică urcarea duhovnicească spre cele veşnice, lepădarea de sine şi de propriile interese, având mereu în minte şi în inimă o viziune eshatologică asupra lumii.” notează într-o lucrare a sa Pr. Conf. Univ. Dr. Irimie Marga de la Facultatea de Teologie Ortodoxă “Andrei Şaguna” din Sibiu.
Cu toate acestea, discursurile BOR cu al PSD seamănă între ele și se aliază cu cel al structurii de rețele rusești infiltrată în România. Unirea lor se găsește astfel într-un curent care se dorește în stil banditesc. Un flux, un șuvoi creat pentru a deturna românii de la adevărata realitate, pentru a devia țara noastră de pe traiectoria euro-atlantică normală și reîncorporarea ei în sfera de influență a Moscovei.
Cum tu, preot, protopop, ori episcop, mitropolit sau patriarh să te înfrățești cu reprezentanții partidului care de mai bine de 30 de ani jefuiește România, partidul continuator al politicii comuniste? Cum să te înfrățești tu, un prelat local, cu reprezentanții partidului care a vrut să ne răpească libertatea de nenumărate ori în 30 de ani, care a ciuntit legile justiției, care promovează mediocrități în toate domeniile societății, care a adus țara în colaps financiar? Oare atât de mult te potrivești? Atunci ce mai cauți în biserica lui Dumnezeu? Ești avocatul diavolului? Păcăliciule, mai bine ”pleacă, fugi, teme-te”…

Eu știu că BOR și PSD sunt într-o uniune metaistorică, o legătură foarte strânsă de mult timp. Asta pentru că partidul înființat de Iliescu, continuatorul partidului unic al lui Ceaușescu a băgat în biserica ortodoxă sume uriașe de ordinul sutelor de milioane de lei la nivel național. Iar pe aceste personaje în sutană nu le-a interesat sursa, nu vor să recunoască adevărul că sumele astea sunt falii, bucăți uriașe scoase din buget, rupte exact din investiții, din finanțarea de spitale sau școli, din dezvoltarea țării.
Veți ajunge într-un punct la un moment dat când veți regreta amarnic politica voastră de maidan, căci, deși purtați haine preoțești, sunteți lepădați de tot ce înseamnă miracol dumnezeiesc. Știți bine cui mă adresez. Astăzi și dintotdeauna, preoții cu har, adevărații slujitori ai Domnului, nu au loc lângă voi. Sau de fapt harul lor nu vă poate înghiți mucegaiul vostru interior. Și din nefericire pentru voi, sunt enoriași care nu mai acceptă să le puneți voi vălul nevolniciei și al minciunii peste ochi și peste minte.
Pentru voi, toți marianii și vincențioșii, șpagovenii, danielii, teofanii, alți hulitori de lucruri sfinte și curate, Sf. Evanghelist Ioan a scris asta: „Că oricine face rele urăşte Lumina şi nu vine la Lumină, pentru ca faptele lui să nu se vădească. Dar cel care lucrează adevărul vine la Lumină, ca să se arate faptele lui, că în Dumnezeu sunt săvârşite” (Ioan 3, 16-21).
editat de Laura Suzeanu

 

Editorial
  • Tot așa?....Tot așa, dar parcă mai rău!

    Tot așa?….Tot așa, dar parcă mai rău!

    Gloria Vita -Ce s-a mai schimbat acolo, că mi-e dor de-acasă? -Mă sperie întrebarea ta. Dar dacă vrei, îți răspund cu altă întrebare. Când ai plecat din oraș și din țară, ai sperat că se va schimba ceva în bine? -Sincer, o fărâmă de speranță tot am avut, deși foarte …...citeste »

Afară zidu-i roșu, înăuntru-i…infraroșu/Primăria Chirnogi s-a vopsit

24 octombrie 2020

Afară zidu-i roșu, înăuntru-i…infraroșu/Primăria Chirnogi s-a vopsit

Primăria Chirnogi și-a schimbat culoarea clădirii nu doar pe cea politică. Ion Ștefan (PSD) a cîștigat alegerile locale din acest an, iar Primăria Chirnogi a primit botezul roșu. Primarul Ion Ștefan din localitatea Chirnogi, județul Călărași, este atât de îndrăgostit de culoarea roșie încât a inaugurat începerea mandatului său cu schimbarea culorii clădirii primăriei.

Corespondenta la redactie