Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Idealul de fericire? Să trăiesc printre oameni care judecă corect.

Idealul de fericire? Să trăiesc printre oameni care judecă corect.

Unei teoreme i se poate imputa că ar fi falsă, dar nu i se poate permite să fie sterilă.

Cred că e nepotrivit să ţii conferinţe într-un buduar oriental şi să fumezi într-o catedrală gotică.

Legile ţării nu interzic nimănui să fie imbecil.

Un lucru improvizat trebuie foarte bine regizat.

Omul nu progresează decât atunci când ştie că nu poate să facă ce vrea.

Scaunele prezidenţiale sunt periculoase: au un microb care se urcă la cap.

Orice om are dreptul să bea un pahar de vin. Eu sunt om, deci eu am dreptul să beau un pahar de vin. Dar, bând un pahar de vin, eu devin alt om…

O idee începe prin a fi un paradox, continuă prin a fi o banalitate şi sfârşeşte prin a fi o prejudecată.

Lasă-mă singur: aş vrea să mă gândesc la tine!

Duşmanii se recrutează dintre prieteni.

Ce este un pesimist? Un optimist bine informat.

Numai prostia poate să n-aibă intermitenţe.

Iarna sunt tradiţionalist fiindcă port căciulă, vara sunt paradoxal fiindcă umblu cu capul gol, primăvara sunt socialist din cauza naturii, toamna sunt burghez din cauza umbrelei.

Când îmbătrâneşti, nu mai ai inimă, ai cord!

Eu sunt omul care demonstrez, nu conving.

Îmi placi fiindcă mă asculţi, eşti inteligent fiindcă mă crezi genial. Taci: e ceea ce te face să te crezi fin şi să te creadă prost.

Sunt colecţionar. Îmi plac gândurile vechi, uzate, cu zimţi roşi ca o monedă antică. Îmi plac sentimentele vechi, parfumate şi tari ca un vin de rasă. Îmi plac vorbele vechi, sonore ca o vioară ofilită.

Explozivul cel mai puternic nu este toluenul, nici bomba atomică, ci ideea omenească.

Un om la 20 de ani trebuie să fie admirat, la 30 apreciat, la 40 invidiat şi la 60 stimat.

Era un om în care aveam toată încrederea: nu-l cunoşteam.

Ştiinţa se răzbună ca o femeie, nu când o ataci, ci când o neglijezi.

Fiecare bărbat are nevoie de o amantă! Nevasta crede că el e la amantă, amanta crede că e la nevastă, şi aşa, el poate să şadă liniştit în bibliotecă să citească!

Învăţând matematică, înveţi să gândeşti.

Grigore Moisil

Academicianul Grigore Constantin Moisil reușește să rămână într-o actualitate de vedetă chiar și pentru cei care nu l-au cunoscut . El a fost un vajnic luptător pentru promovarea noului și a oamenilor noi în matematica românească. Matematician de valoare intenațională s-a făcut cunoscut de la început prin originalitatea gândirii sale îndrăznețe. Doctor în matematică al Universității din București în 1929 printr-o teză intitulată “Mecanica analitică a sistemelor”, se situează printre precursorii analizei funcționale, ca elev al marelui Vito Volterra. Dar curiozitatea sa neobosită îl duce în domeniul ecuațiilor cu derivate parțiale, unde pune bazele unei teorii preliminare a sistemelor liniare cu derivate parțiale. Descoperind logica matematică, devine repede o autoritate în acest domeniu, pe care Grigore-Constantin-Moisilulterior îl restructurează dând o expunere sistematică algebrei logice, introducând noțiunea de ideal și studiind logica modală, logicile trivalente și tetravalente, punând consecvent în evidență structurile algebrice ale acestora. Aceasta l-a condus la Teoria algebrică a mecanismelor automate în care a creat o puternică școală românească de cercetători care au adus contribuții foarte valoroase în domeniul informaticii începând din 1953. În acest domeniu academicianul Grigore C. Moisil a folosit într-o largă măsură lucrările sale din domeniile logicii matematice și algebrei moderne. Ca deschizător de drumuri s-a afirmat de asemenea și în lingvistica matematică, unde s-a ocupat de traducere automată prin calculator, de modele logice ale limbii, de indexarea și rezumarea lucrărilor publicate. Școala românească de lingvistică matematică recunoscută ca și cea de teoria algebrică a mecanismelor automate pe plan internațional, este opera sa.

Grigore C. Moisil s-a născut la 10 ianuarie 1906 la Tulcea. Străbunicul său, Grigore Moisil (1814-1891), a fost paroh la Năsăud și vicar episcopal greco-catolic pentru ținutul Rodnei, unul din întemeietorii primului liceu românesc din Năsăud. Tatăl său, Constantin Moisil (1867-1958), a fost profesor de istorie, arheolog, numismat, directorul Cabinetului Numismatic al Academiei și membru al acestei Academii. Mama sa, Elena (1863-1949) a fost institutoare la Tulcea, apoi directoarea școlii „Maidanul Dulapului”, azi „Enăchiță Văcărescu” din București. Sora sa, Florica Moisil, a fost mama profesoarei Zoe Petre, decan al Facultății de Istorie a Universității din București iar fratele său George C. Moisil (1917-1989) a fost profesor la Catedra de fizică a Institutului/Universitații Politehnic(e) București. Urmează școala primară la București, iar studii liceale la Vaslui și București (liceul Spiru Haret) între anii 1916-1922. În anul 1924 intră ca student la Politehnică, secția construcții, dar o chemare mai puternică îl îndrepta spre Facultatea de Matematică, unde îi are ca profesori pe Dimitrie Pompeiu, mentorul său, Gheorghe Țițeica, Traian Lalescu, Anton Davidoglu. Așa se face că Grigore C. Moisil a fost în același timp student al Politehnicii și al Universității din București. Interesul pentru matematică devine prioritar astfel că în anul 1929 părăsește Politehnica, deși trecuse deja toate examenele din primii trei ani și se afla student în anul IV. Dar în același an își susține teza de doctorat Mecanica analitică a sistemelor continue, în fața unei comisii conduse de Gheorghe Țițeica și având ca membri pe Dimitrie Pompeiu și pe Anton Davidoglu. Această teză este publicată, tot în 1929, la editura Gauthier-Villars din Paris și va fi apreciată de savanții Vito Volterra, Tullio Levi-Civita, Paul Lévy. În 1930 pleacă la Paris, unde studiază la Sorbona cu mari matematicieni și participă intens la viața științifică cu note remarcate de profesori. În anul 1931 susține examenul de docență, cu lucrarea Sur une classe de systemes d’equations aux derivees partielles de la Physique mathematique, este numit conferențiar la Facultatea de Matematică din Iași. Pleacă la Roma cu o bursă de studii Rockefeller.

A înființat Centrul de Calcul la Universitatea din București în 1962, centru care a pregătit un efectiv puternic de cercetători în care intrau matematicieni, ingineri, fizicieni, lingviști, logicieni. Acest efectiv a reușit ca în câteva săptămâni să stăpânească tehnica de calcul a primului calculator polonez ODRA, adus în expoziție la Centrul de Grigore Moisilcalcul, iar în 1966 să devină în câteva luni specialist în programarea calculatorului IBM 360/30 care era atunci o noutate din generația III, adus de asemenea în expoziție la Centrul de Calcul unde de altfel a rămas până astăzi. Efectivul pregătit de academicianul Grigore C. Moisil a fost repartizat în calitate de conducători ai informaticii românești la Institutul Central de Informatică și la numeroase centre de calcul guvernamentale.  Academicianul Grigore C. Moisil a cunoscut gloria pe toate meridianele fiind invitat să-și expună lucrările în cele mai prestigioase centre științifice : Paris, Roma, Bologna, Firenze, Stanford, Chicago, New York, Detroit, Moscova, Leningrad, Berlin,  Helsinki, Cambridge, Varșovia, Bruxelles, Sofia, Atena, Ankara, Istambul și altele. Profesor, pe rând la Universitățile din Iași și București, membru al Academiei Române, președinte al Societății de Științe Matematice din România, membru al Academiei din Bologna, al Academiei din Palermo, al Institutului Internațional de Filozofie din Paris, a desfășurat o neobosită activitate didactică și academică strălucind pretutindeni prin originalitatea și dorința de a cuceri și a antrena pe tineri. Moisil a primit Computer Pioneer Award al societății IEEE, în 1996 (post-mortem). Viața sa dedicată matematicii și informaticii l-a consacrat ca un extraordinar om de știință și profesor. Era înzestrat cu un deosebit simț al umorului. Există multe vorbe de duh și anecdote cu Moisil. Multe se găsesc în cărțile pe care le-a scris, sau în cele care s-au scris despre el.
După al doilea război mondial, guvernul comunist l-a numit în 1946 ambasador al României la Ankara. A fost laureat al Premiului de Stat al Republicii Populare Române și i s-a decernat în 1964, prin decret al Consiliului de Stat, titlul ”Om de știință emerit”.
A fost căsătorit cu Viorica (n. Constante), sora artistului plastic Lena Constante.
Grigore Moisil a murit la 21 mai 1973 la Ottawa, Canada.
Grigore Constantin Moisil reușește să rămână permanent în actualitatea noastră științifică, să fie o figură vie a științei românești, să însuflețească și astăzi avânturile celor care îl iau ca exemplu și îndrumător în lupta lor pentru afirmare.

Surse:
www.ro.math.wikia.com
www.ro.wikipedia.org

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

fourteen + 18 =

34 + = 36

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Cum este corect – “costum de haine” sau “costum”? Structura …
Corespondenta la redactie