Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Impresionant spectacol al închiderii Jocurile Olimpice PyeongChang 2018. Cel mai bun rezultat pentru România la sanie, locul 7

În perioada 9 – 25 februarie 2018 la Pyeongchang, în Coreea de Sud s-a desfășurat cea de-a XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice, un eveniment multi-sportiv internațional major și prima ediție organizată pe teritoriul Asiei continentale. 

LA JO au fost incluse 102 evenimente sportive la 15 discipline din 7 sporturi: patinaj (patinaj artistic, patinaj viteză și patinaj viteză pe pistă scurtă), schi (schi alpin, schi fond, schi acrobatic, combinata nordică, sărituri cu schiurile și snowboard), bob (bob și scheleton), biatlon, curling, hochei pe gheață și sanie. De-a lungul celor două săptămâni 2.930 de sportivi din 92 de state, naţiuni sau delegaţii şi-au disputat cele 102 titluri puse în joc.

Cea de-a 23-a ediţie a Jocurilor Olimpice a fost cea în care au fost acordate şi cele mai multe medalii – 102. Cele mai multe au fost obţinute de Norvegia, 39 de medalii, urmată de Germania cu 31 şi Canada cu 29.
Thomas Bach, președintele Comitetului Internaţional Olimpic a anunțat încheierea competiția la finalul unei ceremonii impresionate ce a avut loc pe Stadionul Olimpic.

România a fost prezentă la PyeongChang cu un lot de 28 de sportivi. Cel mai bun rezultat al delegaţiei României îi aparţine sportivei Raluca Strămăturaru – locul 7 în proba de sanie. 

Rezultatele delegaţiei României la JO 2018:

locul 7 – sanie, simplu feminin: Raluca Strămăturaru
locul 10 – sanie, ştafetă pe echipe: Raluca Strămăturaru, Valentin Creţu, Cosmin Atodiresei/Ştefan Muşei;
locul 14 – biatlon, ştafetă masculină 4×7,5 km: Cornel Dumitru Puchianu, George Răzvan Buta, Gheorghe Iulian Pop, Nicolae Remus Faur
locul 15 – bob-2 feminin: Maria Adela Constantin şi Andreea Grecu
locul 18 – bob-2 masculin: Mihai Cristian Tentea şi Nicolae Ciprian Daroczi
locul 18 – schi fond, sprint masculin pe echipe: Alin Florin Cioancă, Paul Constantin Pepene
locul 18 – skeleton, feminin: Maria Marinela Mazilu
locul 19 – sanie, dublu masculin: Cosmin Atodiresei, Ştefan Muşei
locul 24 – schi fond, schiatlon, 15 km stil clasic, 15 km stil liber: Paul Constantin Pepene
locul 25 – sărituri cu schiurile, feminin: Daniela Vasilica Haralambie
locul 25 – skeleton, masculin: Dorin Dumitru Velicu
locul 28 – schi alpin, coborâre: Ania Monica Germaine Caill
locul 29 – sanie, simplu masculin: Valentin Creţu
locul 29 – bob-4: Dorin Alexandru Grigore, Florin Cezar Crăciun, Paul Muntean, Levente Bartha
locul 31 – sanie, simplu masculin: Andrei Turea
locul 31 – patinaj viteză, 500 m feminin: Alexandra Ianculescu
locul 32 – schi fond, 50 km, start grupat masculin: Paul Constantin Pepene
locul 36 – schi alpin, slalom super-uriaş: Ania Monica Germaine Caill
locul 37 – schi fond, 15 km, stil liber: Paul Constantin Pepene
locul 37 – biatlon, 20 km: George Răzvan Buta
locul 43 – schi fond, 15 km, stil liber: Alin Florin Cioancă
locul 47 – schi fond, sprint, stil clasic: Alin Florin Cioancă
locul 53 – schi fond, 10 km, stil liber: Timea Lorincz
locul 55 – schi alpin, slalom uriaş: Alexandru George Barbu
locul 55 – biatlon, 20 km: Cornel Dumitru Puchianu
locul 58 – biatlon, 12,5 km urmărire: Cornel Dumitru Puchianu
locul 60 – biatlon, 10 km sprint: Cornel Dumitru Puchianu
locul 61 – schi fond, sprint, stil clasic: Timea Lorincz
locul 68 – biaton, 10 km sprint: Nicolae Remus Faur
locul 69 – biatlon, 20 km: Gheorghe Iulian Pop
locul 74 – biatlon, 20 km: Nicolae Remus Faur
locul 81 – biatlon, sprint 7,5 km: Eva Tofalvi
locul 84 – biatlon, 15 km: Eva Tofalvi
locul 86 – biatlon, 10 km sprint: Gheorghe Iulian Pop
locul 87 – biatlon, 10 km sprint: Marius Petru Ungureanu


Jocurile Olimpice de anul acesta au fost numite „Jocurile Păcii” și asta datorită situației speciale în care se află Coreea de Sud și Coreea de Nord. Cele două state sunt în conflict din 1953, însă anul acesta delegațiile acestor țări au defilat împreună la ceremonia de deschidere, existând şi o echipă unificată de hochei pe gheaţă feminin.
Ceremonia de închidere nu a fost lipsită de momente controversate. O delegație oficială din Coreea de Nord a fost condusă de generalul Kim Yong Chol, considerat „criminal de război” de opoziţia sud-coreeană. Totodată, la festivitate a participat și Ivanka Trump, cea care a condus delegația americană.
Drapelul Rusiei a lipsit și de la ceremonia de închidere, după ce au fost depistate două cazuri de dopaj în delegaţia sportivilor ruşi.

Organizatorii Jocurilor Olimpice de iarnă 2018 au avut drept mascotă oficială un tigru alb cu un zâmbet larg, un animal frumos, scump culturii coreene, după cum a declarat presei internaționale Gunilla Lindberg, preşedinta comisiei de coordonare a Jocurilor de la Pyeongchang. El simbolizează şi legătura strânsă dintre Jocurile de iarnă şi mediul înconjurător.
Numit Soohorang, ceva între protecţie şi tigru în coreeană, tigrul alb aminteşte culoarea zăpezii şi a gheţii. Tigrul face parte integrantă din mitologia coreeană, iar tigrul alb este considerat sacru în peninsulă. Un urs brun asiatic, supranumit Bandabi, a fost ales la rândul lui mascotă la Jocurile paralimpice 2018.

Întreaga desfășurare a Jocurilor Olimpice, deschiderea oficială a ceremoniei și închiderea grandiosului eveniment s-au ridicat la un nivel superior de organizare, au constituit un spectacol fastuos, artistic, care a fost gândit și executat în cele mai mici amănunte, rezultatul fiind unul spectaculos.



Acesta a însemnat o provocare pentru următorul eveniment ce va marca Jocurile Olimpice de la Beijing din 2022.

Arena olimpică pentru construirea căreia au fost cheltuite 109 milioane de dolari, va fi demolată după Jocurile Paralimpice, luna viitoare, pentru că pe termen lung întreţinerea stadionului s-ar putea dovedi mult prea costisitoare pentru Pyeongchang.
Următoarea ediţie a Jocurilor Olimpice de Iarnă va avea loc în anul 2022 şi va fi găzduită de capitala Chinei, Beijing. La ceremonia de închidere de duminică, 25 februarie, chinezii au prezentat un program artistic care a marcat organizarea olimpică din 2022.

De menționat faptul că țara noastră nu a avut niciun reprezentant la patinaj artistic, patinaj viteză și patinaj viteză pe pistă scurtă, la schi acrobatic, snowboard, curling sau echipă de hochei pe gheață. În aceste condiții s-ar cere mai multă implicare din partea Ministerului Tineretului și Sportului, a Comitetului Sportiv Olimpic, altor organizații sportive din România. Aplaudăm participanții români la competițiile de la PyeongChang.

Surse: on line
youtube.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × 2 =

53 − 46 =

Editorial
  • Tot așa?....Tot așa, dar parcă mai rău!

    Tot așa?….Tot așa, dar parcă mai rău!

    Gloria Vita -Ce s-a mai schimbat acolo, că mi-e dor de-acasă? -Mă sperie întrebarea ta. Dar dacă vrei, îți răspund cu altă întrebare. Când ai plecat din oraș și din țară, ai sperat că se va schimba ceva în bine? -Sincer, o fărâmă de speranță tot am avut, deși foarte …...citeste »

Afară zidu-i roșu, înăuntru-i…infraroșu/Primăria Chirnogi s-a vopsit

24 octombrie 2020

Afară zidu-i roșu, înăuntru-i…infraroșu/Primăria Chirnogi s-a vopsit

Primăria Chirnogi și-a schimbat culoarea clădirii nu doar pe cea politică. Ion Ștefan (PSD) a cîștigat alegerile locale din acest an, iar Primăria Chirnogi a primit botezul roșu. Primarul Ion Ștefan din localitatea Chirnogi, județul Călărași, este atât de îndrăgostit de culoarea roșie încât a inaugurat începerea mandatului său cu schimbarea culorii clădirii primăriei.

Corespondenta la redactie