L.S.
Agricultura noastră este sufocată de birocraţie şi de absurditatea reglementărilor. Fie că vorbim de fermieri sau de producătorii de produse lactate animaliere, țăranii care vin la piața din Oltenița spun că sunt sufocați de noile reglementări. Ei spun că legislaţia este foarte complicată pentru a obţine subvenţii europene, deși înainte de 2012 nu era la fel de complicat. Ba chiar cei care doreau să obțină fonduri europene erau cei care aveau niște privilegii, erau sprijiniți. Unul dintre fermierii care vine la Oltenița cu produse agricole spune că era mult mai bine pe timpul lui Băsescu și că mulți dintre țăranii sau comercianții care își aduc marfa în piața din Oltenița sunt neserioși, mincinoși, multe produse sunt tratate chimic, ceea ce face ca oamenii să aibă risc mare de îmbolnăvire. Acestuia i se alătură alt țăran, care consideră că numărul foarte mare de reglementări legislative stupide și inutile sunt făcute pentru a justifica un număr cât mai mare de angajați, de funcţionari şi nu pentru dezvoltarea agriculturii. Fermierii remarcă faptul că înainte țăranii aveau niște privilegii pe merit, acum se merge doar pe păcăleală iar cei care slugăresc mai mult pe șefi sau mint și escrochează sunt și cei apreciați. Unul dintre ei spune că este foarte trist de ceea ce se întâmplă în țară.
Producătorii de lactate sunt disperați de felul cum se face analiza produselor lor. Fermierii au nevoie de o legislaţie simplă, fără interpretări, din care fiecare să înţeleagă clar ce are de făcut. Până în prezent, spun cei din piața locală, se promit multe, dar se face mult prea puţin în realitate pentru reducerea birocraţiei care sufocă sectorul agricol, se face prea puțin pentru ca lucrurile să meargă bine în România. Agricultorii, producătorii de piață spun că nu doar reducerea birocrației este foarte importantă pentru mersul lucrurilor, ci mai ales seriozitatea funcționarilor care sunt angajați electoral și care caută să dea amenzi pentru a-și justifica salariile, pentru a crește în ochii șefilor îmbogățiți peste noapte. De asemenea, este foarte importantă reducerea numărului de documente solicitate.
Agricultorii își etalează etichetele cu gramatica
În prezent, agricultorii care produc și vând în piețe trebuie să confecționeze etichete dintr-un material scris, imprimat, înscris la vedere, în mod vizibil, lizibil și ușor de înțeles, cu scopul de a oferi cumpărătorilor informațiile necesare, suficiente, verificabile și ușor de comparat. Pe etichetă trebuie să se regăsească numele și prenumele/denumirea producătorului, denumirea produsului, localitatea de origine, data obținerii produsului, dar și prețul de vânzare. Astfel, li se testează și cunoștințele de limba română.
Administratorul pieței are obligația de a informa organele competente pentru verificarea activității de comercializare cu produse agricole, despre neafișarea la locul de vânzare, de către producătorii agricoli, a etichetei de produs. Supravegherea afișării documentelor de către producatorii agricoli se află în sarcina administratorului pieței.
În prezent, un dosar de subvenție durează enorm
Pentru un fermier, un dosar de subvenție durează săptămâni întregi la verificare în sediul APIA. ”Ca să depui un dosar la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), este ceva de umor. Nicăieri în lume nu cred că există o așa birocrație ca la noi. Trebuie redus numărul de hârtii. Sunt criminale documentele astea, inutile, consumatoare de nervi și bani. Este vorba despre 181 de scheme de plată, un balamuc. Înainte dosarele cuprindeau maxim 50 de pagini. Eu vă spun, dacă Băsescu era președinte și acum, era țara asta o floare. Pe timpul lui, țăranii aveau multe avantaje. Pe unii dintre românii noștri i-au prostit manipulările și televiziunile ălora fugiți și care au făcut pușcărie.” declară un fermier, care pe lângă produse agricole vindea și ouă ecologice de pasăre.
Mai aflăm ceva: deşi funcţionarii s-au lăudat că au introdus aplicaţii online pentru fermieri, softul plătit cu bani publici nu le permite fermierilor să aplice online.
”Subvenţia este impozitată numai la noi. Avem impozit pe teren, impozit pe norma de venit, impozit pe arendă, impozit pe profit. Sunt prea multe impozite. Și dacă noi stăm așa cu mâinile în sân, va fi mai rău, că nimeni nu-și dă interesul pentru noi, le pasă doar de ei. Au făcut posturi la stat. De unde bani de atâtea salarii, dacă nu produce nimeni nimic? Din împrumuturi? Păi unde ajungem, doamnă? Ţăranul are cele mai multe biruri iar asta e o crima pe toate planurile. Aș zice eu mai multe, dar…” declară alt producător rural foarte supărat.
Cât privește pe cei care aduc produse lactate în piață, birurile și controalele de laborator i-au terminat nervos și financiar. Pentru ce toate astea?
Să ne răspundă liderii partidelor de la guvernare, parlamentarii partidelor de la guvernare, care, de când au câștigat alegerile așa cum știm, nu se ocupă decât de modificarea legilor justiției în favoarea lor. ”Cât va mai îndura acest popor?” se aude șoptit printre tarabe, vocea unui țăran…