Majoritatea lucrurilor care ne inconjoara au o legenda privind originea lor. Legenda originii cafelei este legata de Kaldi, un pastor de capre, care a trait in Etiopia in urma cu mai mult de 1000 de ani. El a observat comportamentul ciudat al caprelor dupa ce acestea se hraneau din tufele de cafea. Chiar si caprele batrane zburdau pline de energie. Kaldi a spus povestea unor calugari, iar acestia au obtinut o bautura din boabele de cafea care ii ajuta sa stea treji toata noaptea. Bautura a devenit cunoscuta sub numele de ‘kahweh’, termen Arab pentru ‘revigorant’.

Dincolo de legenda, descoperirea cafelei a dus la cultivarea sa comerciala, care este atestata pentru prima oara in secolul al XV-lea in Etiopia, unde cafeaua creste salbatic. Consumul de cafea s-a raspandit in Yemen, Egipt, Siria si Turcia. Cafeaua era cunoscuta sub denumirea de ’vinul Arabiei’, aparent datorita faptului ca Musulmanii care nu aveau  voie sa consume vin foloseau cafeaua ca si substitut datorita efectului ei stimulator. Obiceiul de a bea cafea s-a raspandit rapid si in 1615 ajungea in Venetia primul transport pe mare din Turcia. În secolul al 17-lea, existau deja in Europa numeroase cafenele. Din Marea Britanie si alte tari europene, cafeaua a fost dusa in Virgina, America.

Conform cercetătorilor, s-ar părea că originile cafelei se află  într-o regiune situată între cornul Africii, Etiopia şi Arabia Fericită  – Yemen.
Cunoscută încă din antichitate, cafeaua este fructul unui arbore, arborele de cafea iar Etiopia este considerată leagănul său. Arborele de cafea creşte în regiunile tropicale şi subtropicale, într-o zonă cuprinsă între Tropicul Cancerului şi Tropicul Capricornului şi produce flori mici ce emană un parfum subtil de iasmin.
Pentru a produce o jumătate de kilogram de cafea prăjită sunt necesare patru mii de boabe. Este deci un aliment delicat şi pretenţios în termeni de preparare.

Originea cafelei, intre legende si traditii religoase
Istorisirile legate de cafea sunt numeroase. Totuşi o să amintim două dintre cele mai interesante:
Cea mai faimoasă legendă, relatată în una dintre cele “O Mie şi Una de Nopţi”  este atribuită lui Kaldi, un păstor de capre, sau mai degrabă turmei lui. Se spune că acest căprar îşi ducea mereu turma la păscut aproape de o mănăstire, într-o zonă muntoasă. Spre marea lui stupoare, de fiecare dată când caprele păşteau floricelele roşii ale unui arbust necunoscut, acestea se comportau foarte ciudat – se agitau şi săreau în toate părţile. Crezând că este mana diavolului, căprarul a decis să adune fructele acestei plante misterioase şi să le aducă la mănăstire bătrânului călugăr Yahia. Călugării fiind şi ei convinşi că acest arbust de munte posedă vreo putere diabolică i-au ars imediat fructele. Insă acestea arzând au emanat o aromă divină. Intrigaţi de acest parfum miraculos, călugării au preparat o infuzie cu pulberea rămasă ce a fost considerată o mană cerească deoarece le-a permis să îşi prelungească orele de meditaţie.
În secolul al VII-lea era noastră, în Arabia, profetul Mohamed a anunţat o nouă religie: islamul. Tradiţia spune că într-o zi, în timp ce acesta suferea, îngerul Gabriel trimis de către Allah, i-a oferit o băutură de culoare neagră pentru a-l îmbărbăta. După ce a băut licoarea, Mahomed  s-a reînsănătoşit şi şi-a redescoperit forţa pe care o avea când era tânăr. A numit această băutură ”qah’wa’” termen ce înseamnă azi în limba arabă cafea.
Din Orient în Occident, cafeaua cunoaște o ascensiune formidabilă.
În secolul al XVI-lea europenii descoperă cafeaua datorită Otomanilor. Aceştia din urmă, de la expediţia lor în Egipt din 1517, au transformat-o într-un deliciu foarte apreciat de către “Poarta Sublima”, Istambul , capitala Imperiului Otoman. Succesul său a fost imediat – încă din 1615, cafeaua era răspândită pe tot continentul european.
Fără dubii, licoarea a fost cel mai mult apreciată la început în Veneţia, unde comerţul cu Orientul era cel mai prosper şi prin urmare consumul cel mai răspândit. A fost prezentă şi în curtea «Regelui Soare« unde «apa neagră«, cadou din partea ambasadorului Soliman Aga, şi-a făcut intrarea oficială în 1669.
Succesul său a determinat anumiţi călugări italieni să îi ceară excomunicarea, crezând că nu poate fi decât fluviul diavolului. Papa Clement al VIII-lea (1592-1605)  chiar a propus să fie botezată în scopul de a o transforma într-o adevărată licoare creştină.
De la legendă la istorie, cafeaua nu rămâne decât un preparat recunoscut şi foarte apreciat. După ceai şi apoi după cacao, cafeaua începe să cucerească şi ea titluri de nobleţe.

Primele cafenele
Primele cafenele au apărut la Mecca, unde “apa neagră” a avut la origini un scop religios. Treptat au devenit sursă de deschidere către ceilalţi pentru întâlniri, jocul de şah şi de table sau discuţii politice. Începând cu secolul al XVI-lea cafenelele au început să îşi facă apariţia şi în majoritatea oraşelor europene.

Cafeaua astazi
Brazilia este astăzi cel mai mare producător de cafea din lume, urmată de către Vietnam, Columbia şi Indonezia. Multe alte ţări produc cafea însă în cantităţi mai mici.
Cât despre consum, mulţi dintre noi bem cafea, de la Nord la Sud, de la Est la Vest, de dimineaţa până seara. Există foarte multe de metode de a o prepara şi de a o bea.

Cultura cafelei
Cultura cafelei se situează într-o zonă geografică cuprinsă între Tropicul Cancerului şi Tropicul Capricornului. Există două tipuri dominante de cafea: cafeaua Arabica şi cafeaua Canefora, denumite comun arabica respectiv robusta.
Producţia anuală este de aproximativ 75% arabica şi aproximativ 25% robusta.

Robusta (coffea canephora)
Coffea canephora – cunoscută sub numele de robusta a fost descoperită pentru prima dată la începutul secolului al 19-lea în Zair, în bazinul Congo şi numără aproximativ 50 de specii dintre care doar 5 sunt comestibile.
Planta creşte în sălbăticie în aproape toate pădurile tropicale africane. Fructele sale rotunde, au o durată de maturitate ce poate ajunge la 11 luni.
Robusta oferă o cafea bogata în cafeină şi are un gust puternic şi aromatizat.

Arabica (coffea arabica)
Arabica este originară din Etiopia, leagănul culturii cafelei şi numără 200 de specii ce se cultivă la altitudini variind între 600 şi 2000 metri, pe platouri bogate în aciditate. În stare naturală arborele poate ajunge până la 5-6 metri înălţime însă pentru a facilita recolta este tăiat la înălţimea de 3 metri. Este monogam – fiecare plantă se autofertilizează. Multe varietăţi au luat naştere fie prin adaptarea la soluri diferite, fie prin hibridare. Printre ele am putea aminti : Moka cu gust fructuos, Bourbon apărut în Insulele Maurice, Maragogype sau Typica.
Arabica este o cafea apreciată datorită calităţilor sale aromatice şi fineţii gustului.
În secolul al XVII-lea, această băutură celebră era considerată un produs de lux. Chiar dacă în zilele noastre nu mai este cazul,  cafeaua îşi păstrează întreaga ei nobleţe.
Evoluţia consumului său este introdusă în contextul sensibilizării gustului, nutriţiei şi a bunăstării.

Sursa: www.nestle.ro, allnitecafe.ro