Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

La Olteniţa, Ziua Internaţională a Dunării a oferit un prilej pentru organizarea de manifestări culturale şi artistice

Ziua Dunării se sărbătoreşte, din 2004, la propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR) şi marchează semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protectia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunarea, eveniment care a avut loc pe 29 iunie 1994, la Sofia.
“Fii activ pentru a proteja Dunărea !”, este tema Zilei Internaţionale a Dunării din 29 iunie 2014, sărbătorită în ţările riverane Dunării pentru a marca dorinţa comună a autorităţilor şi cetăţenilor de a coopera pentru protejarea şi utilizarea responsabilă a resurselor de apă din bazinul fluviului. ziua Dunarii 021 ziua Dunarii 019
Cu această ocazie, la Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa s-a organizat duminică, 29 iunie a.c., expoziţia stradală “Aurul verde al Dunării”, începând cu ora 8:30 până la orele prânzului. Muzeografii care au avut grijă ca lucrurile să meargă bine în cadrul acţiunii, au întâmpinat ieri peste 150 de vizitatori, care au avut ocazia să cumpere şi câte un exemplar din volumul de carte “Aurul verde al Dunării”, un almanah ce conţine informaţii prelucrate şi adaptate din surse publice, la alcătuirea căruia au participat persoane abilitate din România şi Bulgaria. ziua Dunarii 008Cartea este rodul unei serioase colaborări româno-bulgare, ce merită citită şi care nu este concepută doar ca o carte ştiinţifică, este o documentare reuşită, ce relaxează orice cititor.
Expoziţia stradală s-a desfăşurat ochilor vizitatorilor pe un fond muzical vienez, prin valsurile nemuritoare marca Strauss.
La ediția cu numărul zece a Zilei Internaționale a Dunării, Asociaţia dunare.edu a sărbătorit ziua Dunarii 042această ocazie specială cu evenimente dedicate artei, culturii, lucrurilor inedite legate de Dunăre, și cu un eveniment ecologic prin care organizaţia transmite mesajul comunităţii olteniţene de a păstra cât mai bine mediul înconjurător și a oferi fluviului Dunărea, de care olteniţenii ar trebui să fie mândri, identitatea locală și națională.

În Portul Olteniţa copii şi părinţi, alţi vizitatori, au sărbătorit Ziua Internaţională a Dunării. Un program artistic a fost oferit de copii şi tineri adolescenţi.

Fluviul Dunărea – “regele fluviilor din Europa” şi tema valsului lui Strauss

Dunărea a cunoscut de-a lungul istoriei mai multe denumiri: Danubius, Istrus, Histru, Danare, Donaris, Phisos, Rio Divino.
Napoleon Bonaparte considera că Dunărea este “Regele fluviilor din Europa”, iar Herodot din Halicarnas scria într-una din lucrările sale : “Între fluviile care au renume şi care sunt navigabile când vii de la mare este şi Istrul…”
Fluviul Dunărea, al doilea ca lungime din Europa, parcurge 2.845 km, din care mai mult de o treime sunt pe teritoriul României (1075 Km). Izvorăşte din Muntii Pădurea Neagră (Germania) şi se varsă în Marea Neagra în apropierea pădurii Caraorman, care în limba turcă însemna tot Pădurea Neagră. Fluviul străbate 10 ţări: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina. Are afluenţi în alte şapte țări, şi trece prin patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad.
Fluviul a fost mult iubit de Johann Strauss (fiul), astfel că acesta a compus un minunat vals, Dunărea Albastră, conontațiile sentimentale vieneze ale piesei transformând-o într-un simbol muzical al Austriei. Compoziţia este inclusă în mod tradițional în bisurile de la Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena.
De asemenea, un alt vals intitulat “Valurile Dunării” s-a bucurat de un enorm succes la sfârşitul anilor 1800. Acesta a fost inspirat de o frumoasă poveste de dragoste petrecută la Lugoj. Valsul s-a cântat la deschiderea Expoziţiei Universale de la Paris, în anul 1899. Autorul celebrei melodii, în aranjamentul lui Emile Waldteufel, este Iosif Ivanovici, un bănăţean hărăzit cu mare talent muzical.

Strategia Dunării – o iniţiativă româno-austriacă

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării vizează dezvoltarea bazinală a Dunării, SUERD, fiind o initiaţiva româno-austriacă lansată în anul 2008.
Dintre cele 14 ţări incluse în Strategia Dunarii, opt sunt state membre ale UE (Germania, Austria, Slovacia, Republica Ceha, Ungaria, Slovenia, România şi Bulgaria), restul fiind state non-membre (Croaţia, Serbia, Bosnia şi Hertegovina, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina). –

Fluviul Dunărea înseamnă viaţă, energie, hrană, apă, transport şi recreere, fiind o legatura comercială de-a lungul Europei şi o forţa unificatoare între culturi, limbi şi civilizaţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 + nine =

38 − 32 =

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    “La fel ca şi” – este corectă această structură lingvistică? …
Corespondenta la redactie