Mașinile de gunoi ale firmei Iridex Oltenița sunt aceleași de aproape 10 ani. S-a modificat doar numele societății de salubrizare de pe ele.

Achziționate de administrația Milescu-Cercel printr-un proiect cu fonduri europene, mașinile au fost preluate mai departe după 2012 de administrația cu Petrică Țone la butoane. Între timp s-a renunțat la proiectul european care includea și adunarea selectivă a gunoiului. Nici măcar nu a fost finalizat odată cu venirea lui Țone la primărie. La scurt timp, o parte din fostul Ecosal Salubritate a fost transferat unei firme private, Iridex, despre care publicația noastră a scris la vremea respectivă. Primăria a rămas cu o parte din fosta societate de salubrizare: Ecosal Servicii, de unde se mai scurg niște bani publici către angajați și unde mai intră alți bani publici din buzunarele oltenițenilor. Posibil inutil…

Nici până astăzi mașinile de gunoi preluate nu au fost schimbate, deși tarifele la gunoi au suferit transformări în timp, în sensul că s-au mărit. După cum arată nu se știe nici dacă sunt spălate, nu mai vorbim de igienizare. Nici până astăzi, gunoierii nu au uniforme speciale, iar mirosul și murdăria le acoperă, imaginea îngrozind orice om civilizat și persoană normală.
Zilele trecute, unul dintre angajații firmei de gunoi se plângea din mașină că nu mai suportă mirosul. Petrică Țone s-a spălat pe mâini ușor cu această ”afacere”, iar gunoiul se ridică de la ghene alandala, amestecat, în condiții insalubre total. Cetățenii plătesc. Că există oltenițeni care nu înțeleg unele norme de civilizație și bun simț, este altă poveste. Unii nu respectă reguli de igienă, alții nu au ce respecta, atâta vreme cât gunoiul nu se selectează. La noi, pe lângă mirosul pestilențial care îți mută nasul, nici nu se reciclează mai nimic din el. La Oltenița este jale începând cu ghenele, apoi cu mașinile și continuând cu echipamentul de lucru al oamenilor și transportul gunoiului.

România riscă să nu-și atingă anul acesta obiectivul de 50% pentru reciclarea deșeurilor 

Rata de reciclare a României (inclusiv compostarea) raportată, în 2016, la Eurostat a fost de 14% (7% din reciclarea materialelor și 7% din compostare), în timp ce rata de depozitare a acesteia a fost de 69%, una dintre cele mai ridicate din Europa. Potrivit unor angajamente europene, până în 2020, adică anul acesta, trebuie să reducem și noi cu 50%, procentul de gunoi care pleacă la groapă.
Proiectul-pilot de precolectare a fost înghițit la Oltenița de alte interese sau de incompetență. Amestecul dintre “reciclabile” și “biodegradabile” compromite ideea de reciclare. Însă la Oltenița nu s-a mai continuat nimic legat de proiectul european de selectare a gunoiului. În Italia spre exemplu, gunoiul nu se amestecă. Acolo, colectarea selectivă este lege. Ca și în Spania.

Mașină de Gunoi Occident

Oamenii își sortează deșeurile pe categorii (hârtie, plastic&metal, sticlă), le ambalează în saci transparenți și le scot la porți, de unde sunt preluate de diverse firme specializate și duse la reciclat. În Germania, la groapa de gunoi ajunge doar 5% din resturile menajere ce pleacă din casele oamenilor. Iar 95% este reciclat.

Cum se reciclează în Europa deșeurile

Ce fac europenii civilizați cu deșeurile reciclabile contaminate de gunoi menajer, cu peturile care au fost aruncate cu diverse resturi alimentare în ele, cu diverse bucăți de carton murdare de ciocolată? Se reciclează, se folosesc pe post de combustibil la fabricile de ciment.

Cum se reciclează gunoiul în Germania

La noi, și nu doar la Oltenița, peturile se cară de la ghene de diverse persoane care umblă cu șandramale de căruț după ele, pentru a le vinde mai departe. Ei știu cui. Alții, săracii orașului, le cară pentru a le pune pe foc. Ce face poliția locală în acest caz? De ce nu există o reglementare legislativă locală în acest sens?

Legislația de mediu s-a creionat începând cu anul 2005, odată cu adoptarea Ordonanței de Urgență 195/2005 privind protecția mediului, care stipulează că autoritățile locale au obligația să asigure, prin serviciile publice și prin operatorii economici responsabili, luarea măsurilor de salubrizare a localităților. Cum arată ghenele de gunoi de la Oltenița acum?
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat România în 2018, pentru neîndeplinirea Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri, din cauza unor gropi de gunoi neconforme. Dacă se constată că nu s-a reabilitat nimic, Comisia Europeană poate retrimite cazul la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, iar România riscă să plătească astfel penalități în valoare de 300.000 euro pe zi. Mai mult decât atât, în cazul nerespectării obligațiilor asumate, Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate impune României plata unei sume forfetare ce depășește 1 milion euro, plus penalități pentru fiecare zi de întârziere.