Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Mihai Eminescu a coborât la Oltenița ”din valurile vremii” printre culorile calde de tapiserie ale Liei-Maria Andreiță

O aventură culturală de câteva ore într-o zi frumoasă de iarnă în lumea plină de lirism, romantism, culoare, bogăție spirituală a lucrărilor artistului plastic Lia-Maria Andreița-așa am putea numi întâlnirea de ieri, joi, 15 ianuarie, de la Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița. În jurul artistei, sosiți din alte colțuri ale țării, prieteni de-o viață sau amici, oameni de cultură cu chipuri vesele și încărcate de lumină imaterial-sufletească, cu gândurile sincere și calde la vedere, au acompaniat-o pe Lia-Maria Andreiță în periplul său prin lumea lui Mihai Eminescu, cu ocazia împlinirii a 165 de ani de la nașterea sa la 15 ianuarie 1850.

Vernisaj Lia-Maria Andreita
Ideea prezentării expoziției a fost continuarea firească a viselor oamenilor din muzeul oltenițean, un plan pus în practică încă de anul trecut și materializat anul acesta. Obiectele decorative, țesute, împletiturile din fibră textilă – operele unei vaste munci de artist, exprimă întreg suflul spiritual amestecat în multe lucrări cu profunzimea sclipirii eminesciene.
”Este o onoare că sunteți prezenți aici. Mulțumesc cu prilejul acesta Cenaclului ”Catacomba” condus de doamna Raluca Tudor editor șef, Cenclului ”Ramuri-muguri muguraș” condus de domnul profesor istoric Nicolae Mavrodin și Cenaclului ”Elina Doamna” din Negoiești cu câțiva membri fondatori prezenți aici.” au fost cuvintele de început ale artistei.

Prof. Nicolae Mavrodin, unul dintre seniorii cenaclurilor literare, cunoscut în cercul artiștilor prezenți la Oltenița joi, a citit o poezie dedicată marelui Eminescu.

Momente culturale deosebite au oferit ceilalți invitați printre care îi numim pe renumitul poet și publicist de pe meleagurile mehedințene Nicolae Dan Fruntelată, criticul Florentin Popescu, poetul și scriitorul Vasile Răvescu, prozatorul – prof. universitar Vasile Szolga, poetul, prozatorul și jurnalistul Ion Andreiță, poetul – profesor de limba franceză Valeriu Bârlan. Aspectele prezentate mai jos la adevăratul regal intelectual de la Oltenița vă dezvăluie sentimente frumoase, cuvinte frumoase, plăceri așteptate cu astfel de ocazii, oameni frumoși și prietenoși în artiști, critici, poeți, scriitori.

Cultura este ca tortul din ciocolată. Oricât ai mânca, tot îți mai dorești, măcar puțin. Și indiferent cât de multe trăiri petreci, ai mai vrea să simți încă o dată și încă o dată acea compoziție ce dă sațietate, dar care ameliorează și poftele zilnice după ceva: cultura…după ceva nou ce-l poți descoperi în ea.

Poeta Iuliana Paloda-Popescu a avut un cuvânt de spus. Unul dintre invitații speciali ai artistei Lia-Maria Andreiță a fost și profesorul-preot Dan Toader de la Seminarul Teologic București, iubitor al operei poetului nostru național Mihai Eminescu, admirator al lucrărilor artistei dar și o voce a spiritualității teologice. Multe din aspectele vieții lui Eminescu au fost judecate de un anume segment de români prin prisma unei idei posibil preconcepute, aceea că poetul ar fi fost ateu, teorie dezmințită imediat de buni cunoscători și cercetători în domeniu.

Poeta Aurora Georgescu vorbește despre valențele operei și contopirea lor cu valențele sufletului. ”Nimic din ce a scris Eminescu nu poate decât să ne facă mai buni, mai patrioți, mai conștienți că binele trebuie să triumfe. Eminescu nu a murit. Eminescu trăiește și îl întâlnim peste tot.” spune Aurora Georgescu.

Lia-Maria Andreiță dă un nou suflu acestui veac uneori trist, ușor pesimist, de multe ori dezorientat sau revoltat. Artist și scriitor, Lia-Maria Andreiță reușește cu o puternică personalitate să domine spațiul unde expune. Cu plăcere și delicatețe, aceasta explică o parte a lucrărilor sale în prezența celor care au asistat la vernisaj.

Finalul a fost vesel pentru toți, muzica acoperind cuvintele și dând o altă valență evenimentului.

Existența celor valoroși, a românilor frumoși, fie că vorbim de munteni, ardeleni, olteni, moldoveni sau bănățeni ori maramureșeni, persoane senine care trăiesc în societatea românească, înseamnă tumultul românesc, acești oameni pe care noi trebuie să-i descoperim, așa cum ei descoperă fiecare parte a poeților noștri, pictorilor, compozitorilor, sculptorilor, graficienilor, artiștilor români născuți de-a lungul secolelor pe care să îi omagiem. Oamenii de cultură cred în cultură, așa să facem și noi. Ei cred în spiritualitate, puntea care există între noi și ceea ce ne transcende, așa să facem și noi.
Departe de tumultul și forfota de afară, întâlnirea de joi, 15 ianuarie, de anul acesta, a însemnat pentru Oltenița și mai ales pentru cei prezenți o onoare dar mai ales o relaxare, o recunoaștere a valorilor spirituale românești, locale, o impresionantă amprentă pusă pe legătura dintre spirit și material, frumos și practic, divin și omenesc.

Despre Lia-Maria Andreiță, locul nașterii, cariera și arta sa ludică
Lia-Maria Andreiță s-a născut la 29 ianuarie 1948, în satul Negoiești, comuna Șoldanu, județul Călărași.
Este doctor în drept și membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România (Secția Arte Decorative-Tapiserie), membră a Academiei Internaționale de Artă Modernă de la Roma, Membră a Societăților Ziariștilor din România, membră a Fundației Internaționale a Jurnaliștilor.
Ca profesie, Lia-Maria Andreiță este diplomat în Ministerul Afacerilor Externe (ministru consilier) cu misiuni la Ambasadele României în Franța și Italia.

Referindu-se la Lia-Maria Andreiță, Zoe Dumitrescu-Bușulenga spunea în anul 1995 ”Aparent, tapiseriile Liei-Maria Andreiță trădează o artă mai ludică, mai pământeană-redată în jocul de culori și mișcare- dar, la o privire atentă, compoziția este extrem de strunită, dominând locul. Elemente constitutive ale universului, dar și ale unei tradiții românești. Încet-încet, artista se apropie să realizeze un cosmos.”
Într-un interviu acordat lui Jean-Yves Conrad pentru Revista “La lettre de Roumanie” în anul 1999, Lia-Maria Andreiță mărturisea ”Satul a fost dintotdeauna mediul prielnic artei; de aici vin arta populară, folclorul, poezia, obiceiurile, îndeletnicirile ridicate la rang de frumos. Eu m-am născut într-un sat din Bărăgan, unde iepurii au cozi de porumb și mustăți de grâu. Prima tapiserie pe care am văzut-o în viața mea era o scoarță cu păsări țesută de mama în război, în nopțile lungi de iarnă. Când m-am decis eu să țes, am avut în vedere și spicele de grâu, păstrate cu miresme în zarea sufletului, dar și îndoielile multor nopți de căutări.”

Laura Suzeanu

 

2 Responses to Mihai Eminescu a coborât la Oltenița ”din valurile vremii” printre culorile calde de tapiserie ale Liei-Maria Andreiță

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

6 + nineteen =

+ 70 = 78

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Afară zidu-i roșu, înăuntru-i…infraroșu/Primăria Chirnogi s-a vopsit

24 octombrie 2020

Afară zidu-i roșu, înăuntru-i…infraroșu/Primăria Chirnogi s-a vopsit

Primăria Chirnogi și-a schimbat culoarea clădirii nu doar pe cea politică. Ion Ștefan (PSD) a cîștigat alegerile locale din acest an, iar Primăria Chirnogi a primit botezul roșu. Primarul Ion Ștefan din localitatea Chirnogi, județul Călărași, este atât de îndrăgostit de culoarea roșie încât a inaugurat începerea mandatului său cu schimbarea culorii clădirii primăriei.

Corespondenta la redactie