Normele UE rătăcite printre gunoaiele din Oltenița
Din cauza nepăsării cetăţenilor, dar şi a indiferenţei autorităţilor, la Oltenița nu se mai respectă colectarea selectivă a gunoiului. Toate se strâng la grămadă, în aceeaşi pubelă: resturi menajere, peturi, hârtia şi sticla. Doar în unele locuri se mai pun separat câteva PET-uri. Programele-pilot din 2009-2010 prin proiectul european de colectare selectivă a gunoiului la Oltenița s-au dovedit inutile.
Dezinteresul populaţiei de a aduna selectiv gunoiul este încurajat şi de indiferența sau lipsa de interes probabil a celor de la Ecosal și a Executivului Primăriei Oltenița. Angajaţii salubrităţii înghesuie în maşini tot ce găsesc la platforma de gunoi: resturi menajere, hârtie, sticlă, peturi, fier şi moloz. Specialiştii susţin că acesta este motivul pentru care preţul reciclării în România este mai mare decât în alte ţări europene. Colectarea hârtiei este mai dificilă pentru că se degradează cel mai uşor, dozele de aluminiu nu mai au căutare, iar de sticlă sunt foarte puțini interesați pe plan local.
Calitatea de țară membră a Uniunii Europene atrage după sine și o serie de beneficii, care nu sunt întotdeauna vizibile imediat, dar produc efecte pozitive pentru toată lumea. Unul dintre domeniile reglementate strict de legislația Uniunii Europene este cel al colectării deșeurilor și al reciclării. Colectarea selectivă ține de o serie de factori: implicarea autorităților, a companiilor și a oamenilor în general, dacă se face efortul de a se colecta sau nu selectiv, dacă oamenii sunt informați și înțeleg importanța acestui proiect.
Acesta a fost subiectul abordat în ultima ședință ordinară a consilierilor din Oltenița, unde fostul viceprimar Florian Cercel, actual consilier PNL, a ridicat problema nerespectării colectării selective a gunoiului la Oltenița. Discuția a fost abordată atunci când s-a cerut votarea Hotărârii privind Aprobarea Situațiilor Financiare la 30 iunie 2014 ale Ecosal Oltenița ”Aș vrea să-l întreb și eu pe domnul director dacă mai funcționează sistemul de gestionare și colectare selectivă a deșeurilor. Această condiție este una pentru care noi am primit fonduri europene pentru că dacă nu se respectă noi putem da banii înapoi.” menționează Florian Cercel, care cere soluții pentru rezolvarea problemelor și atrage atenția asupra faptului că oricând administrația locală oltenițeană poate fi sancționată de cei care au derulat proiectul european.
Directorul Ecosal Ion Pițoi răspunde că selectarea se face dar că din păcate există o problemă, aceea că cetățenii nu conștientizează programul ”Ne lovim de această problemă pentru că nu selectează din casă. Din păcate nu putem să ne ridicăm la acel procent pe care îl solicită legea. Ne-ar părea bine ca populația să conștientizeze.” spune Pițoi.
Colectarea selectivă a deșeurilor este un angajament al României față de UE iar proiectele au fost finanțate cu fonduri europene
Colectarea selectivă a deşeurilor este soluţia la îndemâna tuturor şi presupune depozitarea deşeurilor în locuri special amenajate în vederea reciclării. Conform HG 621/ 2006 (completată şi modificată prin 1872/2006 ) instituţiile publice, asociaţiile, fundaţiile, persoanele fizice sunt obligate să colecteze selectiv deşeurile de ambalaje în containere diferite, inscripţionate în mod diferit. Aceasta face parte din angajamentele Romaniei faţă de UE. Colectarea selectivă, ca opţiune strategică, este inclusă în planul de implementare al Directivei UE referitoare la ambalaje şi deseuri de ambalaje prezentat si agreat de Comisia Europeana în timpul negocierilor de aderare a României.
Un exemplu de cum se poate face un lucru civilizat este dat de Belgia
Potrivit green-report.ro, în Belgia, gropile de gunoi au fost interzise si inlocuite cu asa-numitele „amenity parks” adică niște depozite curate, fără nicio legătură cu gropile insalubre de gunoi. O companie din Belgia deservește 225.000 locuitori dintr-o anume regiune și administrează 11 „parcuri” pentru deșeuri, adică spații special amenajate ce funcționează în paralel cu serviciile municipale de salubrizare. Aici, belgienii se pot debarasa de toate tipurile de deșeuri din gospodărie. Localnicii depun în containere separate deșeuri din construcții, mobilă veche, electronice uzate, deșeuri rezultate din gradinărit. Intrarea se face cu un card special, remis în urma plății unei taxe ce diferă în funcție de tipul deșeurilor. Cantitățile de deșeuri menajere sunt în scădere acolo pentru că belgienii au început să-și achiziționeze centrale de compost de apartament, cu care transformă resturile alimentare în îngrășământ pentru flori.
Practica s-a generalizat în ultimii ani, mai ales că în unele orașe ridicarea gunoiului menajer se plătește în funcție de cantitate, cu aproximativ 0,70 euro/kg, în timp ce deșeurile colectate selectiv sunt preluate gratuit, ne mai arată site-ul green-report. În aceste zone, localnicii sortează tot ce pot pentru a-și reduce cheltuielile.
Gropi transformate în bioreactoare
Pentru deșeurile care nu mai pot fi valorificate, în Belgia există și depozite de mari dimensiuni arondate stațiilor de sortare, un fel de gropi de gunoi în care, însă, gunoiul e de negăsit, se arată pe același portal green-report.ro. Se dă astfel exemplu compania Vanheede Environment Group care transformă gropile de gunoi în bioreactoare.
”În imediata apropiere a fabricii de sortare complet automatizată, un crater cu o capacitate de peste 1.150.000 tone este împărțit în secțiuni în care sunt depozitate progresiv deșeurile ce nu pot fi valorificate. Pe măsură ce secțiunile sunt umplute, angajații le acoperă cu folii de plastic pentru a reține gazul metan generat de deșeuri, care este mai periculos decât dioxidul de carbon. Dacă toate deșeurile din Europa ar fi acoperite s-ar realiza din start obiectivul UE de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră.
După ce este umplută complet, angajații acoperă groapa cu pământ amenajând, la suprafață, parcuri naturale sau industriale. În interior, gazul metan emanat de deșeuri este captat prin instalații speciale și transportat la centrala din apropiere unde este transformat în energie verde. Apele uzate generate de aceste procese sunt epurate în propria stație a companiei. În prezent, parcul „produce” 9.500 MWh electricitate și 3.500 MWh căldură pentru aproximativ 10.000 de familii din regiune. În cazul în care gunoiul menajer este depus în alt fel de recipient sau în sac de plastic obișnuit, personalul de salubrizare nu îl ridică și lipește pe el un sticker de avertizare. La fel se întâmplă și dacă sacul este mai greu de 2 kg.
Regulamentele locale interzic amestecarea lor și există polițiști comunitari și controlori care merg pe teren și verifică sacii. Nivelul amenzilor variază de la 50 la 200 de euro, iar uneori se aplică drept exemplu.” se mai arată în text.
Laura Suzeanu
1 Responses to Normele UE rătăcite printre gunoaiele din Oltenița