Laura Suzeanu

Poliția Locală a atras în mrejele acțiunilor lor desfășurate zilele acestea, pe unul dintre oltenițenii mai puțin protejați de soartă. Omul a fost pus să semneze un proces verbal de scoatere la licitație a casei unde acesta locuiește.

Nelu Poienaru stă într-o casă din Str. Nicolae Bălcescu, un segment între străzile C.A. Rosetti și 23 Aprilie. El face parte din acea parcelă a oamenilor săraci, care din diverse motive nu se pot acomoda cerințelor zilnice din societate, dar care au avut și ghinionul să locuiască într-un oraș unde mila față de seamăn nu există iar când se confirmă, ea se manifestă în funcție de interese ori de ierarhia socială, unde înțelegerea pentru situații dramatice este de fapt inexistentă.
Oltenițeanul ne spune cu lacrimi în ochi că primăria vrea să îi ia casa și va rămâne fără adăpost.

Întrebat ce va face atunci, Poenaru spune că singura soluție este de a se arunca de pe pod.
Zilele trecute, polițiștii locali au făcut la ordin razie pe străzi și au constatat nereguli privind situația imobiliară a unor case. În fața uneia dintre acestea, cel mai simplu le-a fost să considere că persoana, care este de fapt proprietar al imobilului (dar fără acte), va trebui să renunțe la spațiu în favoarea Primăriei Oltenița. După ce a semnat un act, omului i s-a transmis că i se va scoate casa la licitație. Acesta nu a putut plăti niște taxe, dar nici nu i s-a propus soluția de a ieși din încurcătura dramatică.

Cu ce ajută statul cetățenii? Ce sprijin oferă autoritatea locală oamenilor fără adăpost și celor cu probleme de existență?

Dacă ești om, atunci ai drepturi și libertăți, iar ele sunt scrise negru pe alb în Constituție, în Titlul al II-lea, alături de îndatoririle fiecărui român. Oltenița are oameni ai străzii. Față de acești homleși, autoritățile locale nu par mișcate, situația lor fiind considerată un eșec din vina abordării greșite a problemelor existențiale, domeniu pe care asistența socială îl sfidează la Oltenița, ca de altfel în majoritatea orașelor țării.

Există însă zone unde oamenii năpăstuiți primesc spriin de la autorități. Sute de oameni care au ajuns să locuiască pe stradă în zona Timiș, au primit sprijin pentru a începe o viaţă nouă. Într-un centru rezidenţial din Timişoara, construit cu bani europeni, persoanele fără adăpost găsesc aici cazare şi masă, apoi sunt ajutate să găsească loc de muncă sau să iasă la pensie.
De ce nu și la Oltenița? De ce nu și în județul Călărași? Pentru că nu se vrea, pentru că există nesimțire fără limită sau pentru că unele minți și suflete nu pot fabrica sentimente calde, afinitate, atașament ori cordialitate? Cu ce ajută statul cetățenii, în schimbul taxelor și impozitelor, ce planuri se construiesc, pentru a stopa sărăcia?
În oraș există cazuri de cerșetorie, dar nimeni nu se sinchisește în vreun fel pentru a sprijini oamenii ajunși pe drumuri. Ba mai mult decât atât, acolo unde aceștia au un adăpost, li se grăbește evacuarea dacă ei nu au posibilități financiare sau au luat-o pe un drum greșit. Angajații statului nu găsesc o soluție de salvare, așa cum se procedează în zonele civilizate și educate.
Ce fel de persoană este Petrică Țone? Ce înseamnă de fapt Partidul Social Democrat, cel care se laudă permanent (mai insistent în preajma alegerilor electorale), profitând de o parte dintre cetățeni, formațiunea politică ce-și caută frecvent onoruri pentru a-și păstra puterea? Ce face cu această putere oferită prin votul acelora pe care-i convinge? Cum este acest PSD alături de oameni și de nevoile lor, de suferințele zilnice, paralel cu promisiunile făcute?

Ce atribuții are poliția locală?
Multe dintre acţiunile poliţiştilor locali stârnesc controverse, ridicând întrebări cu privire atribuţiile pe care le au aceştia.
Atribuţiile Poliţiei Locale sunt stabilite prin Legea 155/2010, intrată în vigoare în 1 ianuarie 2011.
Potrivit actului normativ citat, „Poliţia Locală se înfiinţează în scopul exercitării atribuţiilor privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, în următoarele domenii”.

În mod concret, poliţiştii locali au atribuţii în opt domenii:
1. Ordine şi linişte publică, precum şi paza bunurilor. La acest capitol, poliţiştii locali au o libertate destul de mare de intervenţie. Astfel, printre alte atribuţii, poliţiştii locali pot acţiona pentru identificarea cerşetorilor, a copiilor lipsiţi de supravegherea şi ocrotirea părinţilor sau a reprezentanţilor legali, a persoanelor fără adăpost şi procedează la încredinţarea acestora  serviciului public de asistenţă socială în vederea soluţionării problemelor acestora, în condiţiile legii.
2. Circulaţia pe drumurile publice. Articolul 7 al Legii 155/2010 reglementează cum pot aplica poliţiştii locali sancţiuni în trafic.
3. Disciplina în construcţii şi afişajul stradal. Printre atribuţiile poliţiştilor locali în acest domeniu se numără efectuarea unor controale pentru: identificarea lucrărilor de construcţii executate fără autorizaţie de construire sau desfiinţare, după caz, inclusiv a construcţiilor cu caracter provizoriu; identificarea persoanelor care nu respectă autorizaţia de executare a lucrărilor de reparaţii a părţii carosabile şi pietonale; a verifica respectarea normelor legale privind afişajul publicitar, afişajul electoral şi orice altă formă de afişaj/reclamă, inclusiv cele referitoare la amplasarea firmei la locul de desfăşurare a activităţii economice.
4. Protecţia mediului. În acest domeniu, Poliţia Locală controlează respectarea prevederilor legale privind condiţiile de ridicare, transport şi depozitare a deşeurilor menajere şi industriale.
5. Activitate comercială. Şi în acest domeniu poliţiştii locali au atribuţii sporite, având posibilitatea să verifice modul de respectare a legii în derularea activităţilor comerciale.
6. Evidenţa persoanelor. La acest capitol, Poliţia Locală poate verifica, la cererea autorităţilor competente, datele cu caracter personal.
7. Infracţiuni flagrante. În acest domeniu, Poliţia Locală imobilizează făptuitorul, ia măsuri pentru conservarea locului faptei, identifică martorii oculari, sesizează imediat organele competente şi predă făptuitorul, pe bază de proces-verbal, în vederea continuării cercetărilor.
8. Acţiuni comune cu Poliţia Română şi Jandarmeria. „În cazul executării în comun cu unităţile/structurile Poliţiei Române sau cu cele ale Jandarmeriei Române, a unor misiuni în domeniul menţinerii sau asigurării ordinii publice, ori pentru dirijarea circulaţiei rutiere, efectivele Poliţiei Locale acţionează sub coordonarea directă a Poliţiei Române sau Jandarmeriei Române, după caz”, prevede legea Poliţiei Locale.

Procesele verbale întocmite de Poliţia Locală pot fi contestate în instanţă în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului verbal de contravenţie.