Omida face toată treaba, dar fluturele este cel care primeşte toată atenţia.

Viaţa… e o haită de câini.

Uitaţi de politicieni. Ei sunt irelevanţi. Politicienii sunt puşi acolo să vă dea ideea că aveţi libertatea de a alege. Nu o aveţi! Nu aveţi de ales! Aveţi proprietari! Ei vă deţin! Ei deţin tot…

De ce se numeşte broker bărbatul (sau femeia) care îţi investeşte toţi banii?

Nu exită prezent. Există numai viitorul apropiat şi trecutul recent.

În general, limbajul este un instrument pentru ascunderea adevărului.

Prognoza meteo pentru această seară: întuneric. Va continua să fie întuneric în cursul nopţii, cu lumină difuză peste tot până dimineaţă.

Asta-i tot ce este casa ta – un loc în care să-ţi ţii lucrurile în timp ce eşti plecat să faci rost de alte lucruri. Dar câteodată trebuie să te muţi. Trebuie să iei o casă mai mare. De ce? Prea multe lucruri. Trebuie să le muţi pe toate, iar pe unele dintre ele să le depozitezi undeva. Imaginează-ţi – este o întreagă industrie bazată pe grija de a-ţi păstra bine lucrurile.

Unii oameni văd lucruri care sunt şi întreabă “De ce?”. Alţi oameni visează la lucruri care nu au fost niciodată şi întreabă “De ce nu?”. Unii oameni se duc la serviciu şi nu au timp de toate astea.

Ai observat vreodată că cine merge mai încet decât tine e un idiot, dar cine merge mai repede e un maniac?

Mi-am fixat propriile reguli după care să trăiesc. Prima este: “Niciodată nu crede nimic din ce spune Guvernul”.

Fie ca forţele răului să se încurce pe drumul spre casa ta.

Există nopţi în care lupii sunt liniştiţi şi numai luna urlă.

Vine o clipă. Încă nu a ajuns. Este pe drum. Este în viitor. Nu a ajuns. Iată că vine. Iat-o. A plecat.

Hobbiurile costă bani, interesele, nu.

Nu subestima niciodată puterea proştilor organizaţi în grupuri mari.

Iată tot ce trebuie să afli despre bărbaţi şi femei: femeile sunt nebune, bărbaţii sunt proşti! Şi principalul motiv pentru care femeile sunt nebune este că bărbaţii sunt proşti.

Am cumpărat recent o carte cu titlul “Pe degeaba”. M-a costat doisprezece dolari.

Oamenii care văd viaţa ca fiind mai mult decât divertisment pur nu i-au înţeles însemnătatea.

Principalul motiv pentru care Moş Crăciun este atât de vesel este pentru că el ştie unde locuiesc toate fetele rele.

M-am gândit la modul în care mamele îţi hrănesc copiii cu furculiţe şi linguriţe, aşa că m-am întrebat ce folosesc mamele chineze? Scobitori?

Religia este ca o pereche de pantofi… Îţi alegi una care ţi se potriveşte, dar nu mă obliga să port pantofii tăi.

Cinstea poate fi cea mai bună politică, dar este important de ţinut minte că, aparent, prin eliminare, necinstea este a doua cea mai bună politică.

George Carlin

Albumele sale de comedie au câștigat nu mai puțin de 5 premii Grammy iar în anul 2008 a devenit singura persoană căreia i-a fost acordat postum Mark Twain Prize for American Humor. S-a stins din viață la 22 iunie 2008, la vârsta de 71 de ani. Cu toate acestea, umorul său este tot mai actual și pertinent, putând fi evidențiat din fragmente ale cărții sale, ”When Will Jesus Bring the Pork Chops?”
În 2004, canalul Comedy Central îl plasează pe locul al doilea în rândul actorilor de stand-up comedy, devansându-l pe Lenny Bruce și fiind condus doar de Richard Pryor. În 2008 i se decernează Premiul Mark Twain pentru Umor American (“Mark Twain Prize for American Humor”). De asemenea, succesul său este încununat cu o stea pe celebra Hollywood Walk of Fame.
George Carlin a fost și este (chiar dacă, din păcate, postum) unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați comedieni, nu doar în SUA ci și la nivel internațional. Tema sa favorită a constituit-o critica adusă societății, clasei politice, religiei, limbii engleze și altor subiecte considerate tabu. Spirit controversat, nu a ezitat să utilizeze în exprimare cuvinte obscene, stârnind adesea indignarea publicului și ajungând chiar în fața instanței, care îi impune evitarea expresiilor indecente.
George Denis Patrick Carlin s-a născut la 12 mai 1937 la Manhattan ca al doilea fiu al secretarei Mary Beary și al lui Patrick Carlin, director de reclame al publicației New York Sun. Familia sa era de origine irlandeză iar Carlin primește o educație romano-catolică. A fost crescut numai de mamă, deoarece aceasta și-a părăsit soțul pe când micul George avea numai două luni. Carlin urmează școala Corpus Christi din cadrul bisericii catolice cu același nume aflată în cartierul Morningside Heights în care locuia. După trei semestre parcurse la Cardinal Hayes High School, Carlin intră la Bishop Dubois High School din Harlem. În toată această perioadă școlară, Carlin are o relație tensionată cu mama sa, adesea plecând de acasă.
Se înrolează în cadrul United States Air Force, unde se pregătește ca tehnician radar, fiind înregimentat la baza aeriană Barksdale Air Force Base din Bossier City, Louisiana. În această perioadă, activează și ca DJ la postul de radio KJOE situat în Shreveport. Din cauza calificativelor negative primite, în iulie 1957 va fi exclus din serviciul militar.
În 1959, împreună cu Jack Burns formează un duet de comedie pentru postul de radio KXOL din Fort Worth, Texas, unde înregistrează un real succes. În 1960, amândoi merg în California și activează în echipă timp de doi ani, după care se orientează către cariere solo.
În California, Carlin și Burns pun bazele unei emisiuni matinale, intitulate The Wright Brothers și difuzată de canalul KDAY din Hollywood și care este apreciată. De un același succes se bucură și aparițiile duetului în spectacole de seară în diverse baruri și cafenele. Cei doi înregistrează și un album, intitulat Burns and Carlin at the Playboy Club Tonight.
În perioada imediat următoare, Carlin apare ca solist în spectacole televizate de varietăți, dintre care cele mai cunoscute sunt: The Ed Sullivan Show și The Tonight Show. Printre rolurile sale de succes enumerăm:

• sergentul indian;
• DJ-ul trăznit;
• Al Sleet, meteorologul hippiot;
• Jon Carson, un anonim ce nu merită să fie cunoscut.

Variații ale acestor roluri apar și în albumul Take Offs and Put Ons înregistrat live la spectacolul The Roostertail din Detroit, Michigan. Carlin devine popular ca invitat special în cadrul emisiunilor-spectacol The Tonight Show, moderate de Jack Paar, apoi de Johnny Carson. În 1967 este distribuit în comedia Away We Go ce a fost difuzată la CBS. Martor al arestării actorului Lenny Bruce, acuzat de obscenitate, lui Carlin i se solicită să se legitimeze. Susținând că nu are încredere în cărțile de identitate, este considerat ofensator al autorității statului și arestat împreună cu Bruce.
În cele din urmă, Carlin își modifică aspectul. Contrar uzanțelor generale, poartă niște blugi uzați, părul lung, barbă, cercel. Prezentat de Ed Sullivan, își prezintă noul rol în The Hair Piece și în curând își redobândește popularitatea. Scoate un al treilea album, intitulat Class Clown, în care se remarcă piesa Seven Words You Can Never Say on Television (“Șapte cuvinte care nu trebuie rostite la TV”), care stârnește o vie indignare, fiind vorba chiar de cele mai obscene cuvinte ale limbii engleze și pe care nu ezită să le rostească. Din acest motiv, este din nou arestat pe 21 iulie 1972 la Milwaukee Summerfest. Dosarul este clasat peste câteva luni, în decembrie, judecătorul considerând că într-adevăr cuvintele au fost nepotrivite, dar că artistul le poate utiliza cu condiția să nu fie deranjante. În perioada care a urmat, au fost depuse diverse reclamații în legătură cu limbajul utilizat de Carlin. Tot acest scandal și toate aceste controverse nu au făcut decât să sporească popularitatea artistului. Mai mult, faptul că împotriva sa nu s-a pronunțat efectiv nicio condamnare definitivă i-a dat mai mult curaj și astfel a extins lexicul acelui limbaj nepotrivit, întocmind acea “Incomplete List Of Impolite Words” (Listă incompletă a cuvintelor necivilizate). Aflat pe scenă, jucându-și rolul în Dirty Words (“Cuvinte murdare”), Carlin află că albumul său anterior FM&AM a câștigat premiul Grammy.

În octombrie 1975, artistul este pentru prima dată doar moderator și nu participant la scheciurile sale și aceasta la emisiunea Saturday Night Live transmisă de canalul NBC. În sezonul următor, 1976-1977, Carlin apare în mod regulat la postul TV menționat la serialul de varietăți Tony Orlando & Dawn. În 1993, Carlin joacă rolul unui șofer de taxi în serialul de comedie de tip sitcom, intitulat The George Carlin Show și difuzat de Fox Broadcasting Company. Serialul, al cărui scenariu a fost asigurat de Sam Simon, cel care a creat și Familia Simpson, a rulat timp de 27 de episoade până la sfârșitul anului 1995.
În cartea sa, apărută postum cu titlul Last Words (“Ultimele cuvinte”), Carlin mărturisește:

“M-am simțit foarte bine. Niciodată nu am mai râs ca până acum, atât de des și atât de tare cum am făcut-o cu ceilalți din distribuție: Alex Rocco, Chris Rich, Tony Starke. Pe acea scenă domnea un simț al umorului neobișnuit, dar de bun simț.”

În 1997 este publicată cartea sa Brain Droppings, care în 2001 este vândută în 750.000 de exemplare. Carlin este de asemenea omagiat în spectacolul George Carlin: 40 Years of Comedy (George Carlin: 40 de ani de comedie) care a avut loc în 1997.
În filmul Dogma al producătorului Kevin Smith, Carlin joacă rolul unui cardinal romano-catolic. În perioada imediat următoare, artistul mai participă la diverse alte filme. În 2001, lui Carlin i se acordă Lifetime Achievement Award (un fel de recunoștință pentru întreaga viață pentru realizările sale) de către American Comedy Awards.
În decembrie 2003, congresmenul Doug Ose, republican din partea Camerei Reprezentanților supune la vot o rezoluție privind scoaterea în afara legii a utilizării de către George Carlin a cuvintelor cu caracter obscen. Propunerea legislativă nu a primit vot pozitiv.
Comportamentul controversat a lui Carlin continuă, acesta ajungând chiar să insulte publicul căruia i se adresa în spectacolele sale. După o astfel de altercație, în 2005 este concediat de MGM Grand Hotel din Las Vegas, unde era cap de afiș. Carlin răspunde în mod injurios, se retrage pentru o perioadă din viața artistică și se refugiază în consumul de alcool și de sedative.
Dar în anul următor, în 2006, își reia activitatea cu un tur de spectacole prin diverse zone, printre care se remarcă cel intitulat Life is Worth Losing (Viața nu mai are nicio valoare), care s-a desfășurat live la Beacon Theatre din New York. Din nou preia teme controversate ca: sinuciderea, dezastrele naturale, canibalismul, genocidul, sacrificiul uman, amenințările asupra drepturilor omului, ajungând să susțină uneori că oamenii nu ar fi cu nimic superiori animalelor. În perioada imediat următoare, Carlin participă la filme și seriale pentru copii și tineret, asigurând vocea unor personaje animate.
Ultimul său spectacol în direct a avut loc la Santa Rosa, California, pe 1 martie 2008. Din nou sunt prezentate subiecte capabile să stârnească vii controverse, cum ar fi viața, moartea, drepturile omului etc. și toatea acestea într-un limbaj pitoresc cu care Carlin deja și-a obișnuit audiența.

Carlson are meritul că a împărțit cuvintele în două categorii: cele care spun lucrurilor pe nume și cele care nu o fac. „Avem mai multe eufemisme pentru cuvintele urâte decât cuvinte urate. Limbajul în sine nu este altceva decât o unealtă pentru cosmetizarea adevărului”. Iar unele eufemisme sunt de-a dreptul penibile.
Crede și nu cerceta a devenit ”nu te încrede în ceea ce nu poți cerceta”. N-ar fi rău ca o parte dintre “învățăturile” lui să fie predate în școală. Desigur, dând la o parte toate cuvintele care ne fac să roșim. Doar că atunci ar căpăta valențe de doctrină și am obține exact efectul contrar. Nihilismul lui Carlin trebuie “servit” într-o lume liberă.

Ce-am învățat de la Carlin? Că viața merită trăită, cât de important e să fii tu însuți, că oricine poate fi un învingător, că trebuie să fii mândru de originile tale și că – nu-i așa? – nu are rost să ne luăm prea tare în serios.

Surse:
ro.wikipedia.org
feminis.ro
autori.citatepedia.ro
youtube.com