Cum este corect – clujan/clujean, ieşan/ieşean, argeşan/argeşean, arădan/arădean etc.?
Pentru cuvintele care denumesc locuitorii unei anumite zone/ localităţi, există, potrivit DOOM (Dicţionarul 
ortografic, ortoepic şi morphologic al limbii române), următoarea regulă:
- Se scrie şi se pronunţă numai –ea, după majoritatea consoanelor, inclusiv j, ş, ţ, z,v –clujean, gorjean, doljean, argeşean, lugojean, crişean, ieşean, făgărăşean, maramureşean, oşean, bănăţean, braşovean, hurezean, moldovean, prahoveanetc.
- După c şi g, se foloseşte sufixul –an – haţegan, lipscan etc.
- După s, in unele cuvinte, se scrie–ean (de exemplu: apusean), iar in altele, –an – bârsan, persan etc.
Observaţie ! În unele substantive proprii provenite din cuvinte menţionate anterior (scrise cu –ean), fie că e vorba de toponime sau de alte cuvinte, pot să apară (din pricina fixării prin tradiţie), grafii cu –an – Transfăgărășan, Clujana, Argeșana (întreprinderi), Crișana (provincie) etc.
De asemenea, în numele de familie, se respectă grafia din acte sau cea dorită de purtătorii numelor respective (ca şi la scrierea cu î sau â) : Câmpeanu/Câmpeanu/Cîmpanu, Moldovanu/ Moldoveanu, Gălățanu/ Gălățeanu etc.