Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Pastila de gramatică

La mulţi ani! şi “Mulţumesc!” – originea şi semnificaţia expresiei şi a cuvântului. Subtile corespondenţe semantice

La mulţi ani! a devenit o urare atât de obişnuită – o rostim cu ocazia zilei de naştere, la diverse sărbători, cu prilejul Anului Nou etc. – încât aproape că s-a golit de sens, s-a banalizat, în orice caz. Probabil că cei mai mulţi dintre noi nici nu ne mai gândim să zăbovim asupra înţelesurilor, pare evident că este ceva “de bine” şi care trebuie spus, pentru că aşa este obiceiul.

Constantin Noica, într-un eseu intitulat “Introducere la dor”, spunea că: “Aproape în toate cuvintele mai de preţ, care-ţi ies înainte şi în mai toate cele despre creaţie şi frumos (…) este undeva o zonă pe care ne gândim s-o numim de dor (…) o zonă în numele căreia cuvântul face apel la tine! “Ocupă-te şi de mine, pare a-ţi spune câte un cuvânt, când te apleci peste universul din care face el parte, “Spun şi eu ceva, sunt şi eu o făptură mai deosebită a limbii, port şi eu ceva nerostit în spusa auzită! (…) Ce să fie zona aceasta? Este, oare, dincolo de semnificaţia cuvântului, înţelesul lui, subînţelesul lui, laolaltă înţelesul? Este, oare, nespusul, laolaltă spusul, sau atunci sub-spusul şi presupusul cuvântului?”.

În această “margine din jurul cuvântului” ar trebui să căutăm sensurile mai adânci ale expresiei “La mulţi ani!”, acel ceva “nerostit în spusa auzită”, cu atât mai mult cu cât o folosim în împrejurări care marchează momente importante şi care au o anumită încărcătura afectivă.

Dacă facem referire la etimologia expresiei, cea mai simplă explicaţie ar fi că este traducerea expresiei latineşti “Ad multos annos!”, utilizată iniţial ca o formulă de politeţe şi care a dobândit, pe parcurs, în special prin intermediul limbajului bisericesc, şi alte conotaţii legate de sentimentul de speranţă şi de recunoştinţă că Dumnezeu va fi generos şi ne va dărui mulţi ani de viaţă.

Pentru cuvântul “Mulţumesc!”, dicţionarele româneşti, pe lângă multitudinea de sensuri şi contexte în care este folosit, precizează că provine din formula de urare: “La mulţi ani!”. Istoria acestei transformări şi a subtilei evoluţii semantice o explică, în volumul “Puţină gramatică”, celebrul lingvist şi savant român, cu doctoratul obţinut la Sorbona (cu o lucrare de lingvistică indo-europeană), Alexandru Graur.

Lingvistul spune că expresia “La mulţi ani!”, din limba română, este un calc lingvistic (adică traducerea literală/ cuvânt cu cuvânt a unei structuri dintr-o altă limbă) a expresiei din limba greacă “Eis polla eti”, care înseamnă “Către/ întru mulţi ani!”, altfel spus, “Să trăieşti (întru) mulţi ani!”. Preluarea acestei expresii, din limba greacă, s-ar putea explica fie prin influenţa textelor religioase, fie ca împrumut direct, pe cale orală, având în vedere secolele în care greaca a înlocuit slavona, pe teritoriul românesc, ca limbă a cancelariilor voievodale sau în epocile prefanariotă şi fanariotă.

Este foarte cunoscut, de exemplu, un imn religios, în limba greacă – ”Eis polla eti, Despota” (“La mulţi ani, Stăpâne!”) – intonat în bisericile ortodoxe răsăritene, în onoarea unui episcop, atunci când acesta dă binecuvântarea. Dacă textul liturghiei poate fi rostit în orice limbă, acest imn este cântat întotdeauna în limba greacă.

Secole mai târziu, explică Alexandru Graur, grecii au concentrat expresia “ “Eis polla eti” în “spollaiti”sau “spollati”, cu înţelesul “Mulţumesc!”. După acest model, a apărut şi în limba română o formă concentrată a expresiei “La mulţi ani!”- “(a) mulţăni”/ (a) mulţămi”/ “Mulţam”, “mulţănire”, forme care se păstrează şi astăzi în limbajul popular şi prin care se exprimă recunoştinţa pentru ceva sau ca răspuns la o urare.

Dintr-o astfel de perspectivă, revenind la ceea ce Constantin Noica numea “zona de dor a cuvintelor”, am putea să ne gândim, atunci când spunem cuiva “La mulţi ani!”, că în aceste cuvinte simple se ascunde, deopotrivă, nostalgia pentru timpul trecut, conştiinţa duratei, a vieţii, dar şi bucuria unui nou început, a reînnoirii fiinţei, a afecţiunii, respectului, preţuirii pentru celălalt – ”Îţi doresc să trăieşti intru mulţi ani!”.

Conştientizarea unor astfel de semnificaţii este punctul în care o banală urare se transformă în rugăciune. Într-un asemenea context, şi arhaicul “întru” este mai mult decât o prepoziţie, este sugestia unei transfigurări, purtătorul unei închideri care se deschide spre noi orizonturi existenţiale. Ivit dintr-o astfel de transfigurare, şi banalul “Mulţumesc!”, născut din “La mulţi ani!”, nu este numai expresia gratitudinii, este el însuşi o urare, o reverberaţie a lui “Să trăieşti întru mulţi ani!”.

De remarcat este şi faptul că urarea “La mulţi ani!”este specifică românilor, este purtătoarea unui sens ontologic, dacă avem în vedere că expresiile similare din alte limbi pun alte accente: “Happy new year”(An Nou fericit!), în engleză, “Bonne année!”(An bun!), în franceză, “Alles Gute zum Geburtstag!”, în germană, “Buon compleanno!”, în italiană, “Feliz ano nuevo!”(An Nou fericit!), în spaniolă etc.

Tuturor cititorilor noștri le urăm La mulți ani și un An Nou fericit cu sănătate! Vă mulțumim!

Sursa

Editorial
  • Tot așa?....Tot așa, dar parcă mai rău!

    Tot așa?….Tot așa, dar parcă mai rău!

    Gloria Vita -Ce s-a mai schimbat acolo, că mi-e dor de-acasă? -Mă sperie întrebarea ta. Dar dacă vrei, îți răspund cu altă întrebare. Când ai plecat din oraș și din țară, ai sperat că se va schimba ceva în bine? -Sincer, o fărâmă de speranță tot am avut, deși foarte …...citeste »

Afară zidu-i roșu, înăuntru-i…infraroșu/Primăria Chirnogi s-a vopsit

24 octombrie 2020

Afară zidu-i roșu, înăuntru-i…infraroșu/Primăria Chirnogi s-a vopsit

Primăria Chirnogi și-a schimbat culoarea clădirii nu doar pe cea politică. Ion Ștefan (PSD) a cîștigat alegerile locale din acest an, iar Primăria Chirnogi a primit botezul roșu. Primarul Ion Ștefan din localitatea Chirnogi, județul Călărași, este atât de îndrăgostit de culoarea roșie încât a inaugurat începerea mandatului său cu schimbarea culorii clădirii primăriei.

Corespondenta la redactie