Ana Blandiana a primit titlul onorific de Doctor Honoris Causa al Universității din Salamanca (USAL). Ceremonia solemnă a avut loc ieri, în cadrul instituției spaniole, și reprezintă un omagiu adus poetei ca „simbol al libertății”, pentru opoziția față de regimurile totalitare din România și pentru opera sa vastă, văzută ca „manifest ce se înscrie în memoria colectivă a epocii noastre”.

Candidatura Anei Blandiana a fost supusă la vot în luna decembrie a anului trecut, fiind aleasă de către Secretariatul General al universității dintr-un total de cinci astfel de candidaturi.

Ea a fost susținută de profesorii Viorica Pâtea și Fernando Sánchez Miret și s-a bucurat, totodată, de sprijinul întregii Facultăți de Filologie.

Alături de poeta română, a fost desemnat drept Doctor Honoris Causa și chimistul spaniol Avelino Corma. Așadar, Ricardo Rivero, rectorul Universității din Salamanca, a subliniat în discursul prezentat în cadrul ceremoniei că poezia și chimia reprezintă „două arte esențiale pentru viitorul societăților, care au nevoie de știință la fel de mult ca de o lirică încărcată de semnificații și de simbolism”.

La eveniment au luat parte și Ambasadoarea României în Regatul Spaniei, Gabriela Dancău, și directoarea Institutului Cultural Român, Floarea Maria Pop.

De-a lungul anilor, Ana Blandiana a primit titlul onorific de Doctor Honoris Causa din partea mai multor universități. Universitatea de Vest din Timișoara a fost prima în acest sens, acordându-i distincția în 2014.

Ulterior, instituției timișorene i-au urmat Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (2016), Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (2016) și Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (2018).

Titlul acordat de Universitatea din Salamanca este, însă, primul de acest fel obținut de poetă în afara granițelor țării.

Legătura Anei Blandiana cu Regatul Spaniei se întinde pe decenii întregi, atât prin prisma cărților traduse în spaniolă (în număr de opt), cât și prin prisma participărilor la diferite festivaluri și conferințe. Cea mai recentă dintre acestea, dedicată caracterului mistic al iubirii în opera poetei române, a fost organizată chiar de Universitatea din Salamanca, în anul 2020.

Așadar, Ana Blandiana continuă să fie recunoscută ca o voce literară importantă, manifestată în zeci de volume de versuri și proză, precum și ca o demnă apărătoare a libertății.

Scrierile sale au fost interzise de trei ori în perioada comunistă, dar poeta a continuat să pledeze pentru valori democratice, iar după 1989 a fondat, alături de soțul său, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighetu Marmației.

Cel mai recent volum al Anei Blandiana se intitulează „Soră lume” (2020, ed. Humanitas) și a reprezentat pretextul unui amplu interviu acordat publicației Cultura la dubă anul trecut. În cadrul acestuia, poeta declara:

„A existat o perioadă dramatică, de cam 10 ani de zile, în care am scris extrem de puțin, fiind în permanență într-o vâltoare a vieții publice. Începeam să nu mai fiu percepută ca scriitor, nu mai eram văzută prin prisma cărților mele, ci a discursurilor și a mitingurilor la care participam.

De aceea am trăit spaima că s-ar putea să nu mai pot face drumul înapoi și cred că cea mai mare victorie a fost că am reușit să revin deja de ani de zile la scris. Public cărți peste cărți, chiar dacă am rămas și un lider de opinie.”

Sursa