de Laura Suzeanu
Iașul a fost inundat zilele acestea cu multă artă. Între 25 și 31 mai „Poezia la Iași” a constituit festivalul internațional desfășurat în cadrul manifestării ”Iași, capitală culturală europeană”. Evenimentul a oferit publicului larg viziunea unui oraș despre care se știe că este al poeziei, orașul marilor începuturi.
O sută de poeți au oferit din sufletul și creațiile lor, dăruind locuitorilor sau turiștilor din Iași o variantă prețioasă de a primi poezia direct de la cei mai importanți poeți români și poeți din alte 5 țări participante. Alături de ei, au fost prezenți zece celebri pictori ai Iașului, zece virtuozi ai instrumentului și zece perechi de dansatori. Printre ei poetul oltenițean Liviu Capșa a fost nu doar invitat ci un plăcut companion al celor care s-au strâns în diverse locații pentru a-i admira creația. ”A fost un adevărat desant de poeți la Iași, care a făcut din capitala Moldovei capitala poeziei europene. Festivalul internațional a unit poeți din Germania, Israel, Polonia, Serbia, Republica Moldova și bineînțeles România. Manifestarea a cuprins lansări de cărți, sesiuni de autografe ale autorilor, recitaluri poetice în universitățile și liceele ieșene și de asemenea în spațiile publice neconvenționale: parcuri, cartiere ale Iașiului, Casa de Cultură. Cei care s-au implicat în acțiune au fost Primăria Iași, Casa de Cultură ”Mihai Ursache”, Fundația Culturală ”Poezia”.” declară pentru oltenitainfo.ro Liviu Capșa.
Printre artiștii participanți am aflat nume de marcă din poezia contemporană cum ar fi Ileana Mălăncioiu, Dinu Flămând, Ion Mureșan, Varujan Vosganian, Emil Brumaru, Gabriel Chifu, Aurel Pantea din România, apoi Adam Pusloic (Serbia), Bianca Marcovici (Israel), Friedrich Michael (Germania), Irina Nechit alături de Arcadie Suceveanu și Nicolae Popa din Republica Moldova.
Liviu Capșa a lansat volumul său de carte ”Măști venețiene”. ”Am participat la recitaluri poetice și am primit titlul de ”Poet al Iașiului”. Festivalul s-a bucurat de prezența unui numeros public: elevi, profesori, iubitori de poezie. Practic poezia a luat în stăpânire și sub asalt timp de 5 zile orașul, creând o stare de sensibilitate și vibrație la frumos. Manifestarea s-a încheiat cu un pelerinaj la Teiul lui Eminescu din Copou, marele nostru poet, Luceafărul și geniul tutelar al poeziei românești. Am făcut o donație de carte liceelor din Iași. Este vorba de 100 de cărți din volumele mele: Raiul Ascuns, Un Coșar la Paris, Victoria Cotidiană, Muzeul Parodiilor de Ceară.” ne mărturisește în continuare Liviu Capșa.
În cadrul acestei fascinante întâlniri, artiștii au stabilit reluarea manifestării anual până la desemnarea Iașiului ”capitală culturală europeană” în anul 2020, din dorința de a doborî orice concurență și pentru a cuceri inimile tuturor care să voteze Iașiul capitala culturală a întregii Europe. De asemenea, prin „Poezia la Iași” s-a încercat includerea Iașului în circuitul marilor orașe (Londra, Paris, Varșovia, Vilnius), în care poezia este omagiată în fiecare an.
Liviu Capșa și opera sa. Alex Ștefănescu : ”Talentul său este iluminat de inteligenţă”
Debutul lui Liviu Capșa ca scriitor s-a produs în anii 70′, în revista România literară, sub girul lui Geo Dumitrescu. După 1989 a început să publice: Hiprodomul cailor de mare (Parodii, Piteşti, Ed. Calende, 1993), Victoria cotidiană, (Versuri, Piteşti, ed. Calende, 1994), Noi, sudiştii, (Versuri, Piteşti, Ed. Calende, 1995 volum realizat împreună cu Marin Lupşanu), Evadarea din vis, (Note de călătorie, Bucureşti, Ed. Agora, 1995), Mesaje pe robot, (Versuri, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1999), Parodii optzeciste, (Piteşti, Ed. Paralela 45, anul 2000). Este şi autorul a trei cărţi de versuri pentru copii: O fantastică pădure, Poezii din lumea basmelor, Animale combinate adunate într-o carte. Spiritul său practic îl face să pară incompatibil cu condiţia de poet, spune criticul literar Alex Ștefănescu. ”Autorul atât de preţuit de mine trăieşte ca un anonim, nu-şi exhibă originalitatea. Aproape toţi poeţii ştiu să capteze atenţia celor din jur. Liviu Capşa mai mult tace şi ascultă, estompându-şi prezenţa. Nu întâmplător, este foarte rar menţionat de criticii literari printre „optzecişti”. Nu-mi rămâne decât să cred că pasiunea pentru poezie rămâne un secret al vieţii lui Liviu Capşa. Poate nu întâmplător, prima sa carte a fost una de parodii, gen la care poetul a revenit frecvent ulterior. Parodia reprezintă o formă de devotament de poezie şi presupune o discreţie de spectator care urmăreşte din întuneric scena luminată a vieţii literare.
Până la urmă, identitatea lui Liviu Capşa trebuie găsită tot în textele sale, nu în informaţiile referitoare la studii, la profesie etc. Ironia poetului este o ironie elegantă, care nu s-a demodat, chiar dacă azi este la modă limbajul băieţilor de cartier – un fel de pijama a limbii române. Liviu Capşa vine în frac în faţa noastră şi nu pare vetust. De ce? Pentru că o face în cunoştinţă de cauză, optând lucid pentru o atitudine poetică. Liviu Capşa ştie ce se întâmplă cu el şi cu cei din jur în actualul moment istoric, ştie de ce scrie şi cum scrie, ştie de ce nu mai contează în prezent poezia şi cât de mult totuşi contează ea, acum şi în vecii vecilor. Talentul său este iluminat de inteligenţă.” notează cu mândrie printre însemnările sale literare Alex. Ștefănescu.
Lasă un răspuns