Profesoara Cristiana Drăgan a oferit mărțișoare doamnelor și domnișoarelor cu ocazia zilei de 1 Martie. Cu acest prilej, profesoara a urat tuturor o primăvară frumoasă, alături de gânduri de bine și sănătate, dar și cu dorința de a veni în sprijinul bătrânilor pe viitor cu ședințe ușoare de mișcare.

Înarmată cu mărțișoare și mici cadouri, profesor și consilier local Cristiana Drăgan a dat mâna cu femeile din cabinetele de înfrumusețare, cele de la Ambulanță, din oraș și din Parcul Central, în supermarketuri, cofetărie sau Clinică Medicală, oprindu-se mai mult la Căminul pentru Persoane Vârstnice, unde sentimentele de bucurie s-au amestecat cu cele de înțelegere, efervescență, empatie, admirație față de persoanele de vârsta a treia.

”Este frumos să primeşti mici atenţii. Nu mulţi sunt cei care ne aduc puţină bucurie în suflet, deşi ar trebui să fie ceva spontan din partea multora. Sunt bine-venite astfel de acţiuni care să ne bucure” … ”Gestul este frumos şi nu vezi prea des astfel de acţiuni. Ne mai aduce lumină în suflete şi ne descreţesc frunţile.” spun cele cărora li s-a oferit surpriza.

Bucuria momentului s-a simțit a fi sinceră și împărtășită, de aceea nu putea să nu fie luat în seamă acest gest și firește făcut public. Ceva simplu și frumos oferit din inimă.
Și pentru că oamenilor frumoși și plini de umor li se întâmplă lucruri după sufletul lor, de 1 Martie nu au lipsit clipele vesele:

Profesoara Drăgan a dezvăluit că această sărbătoare este una importantă pe care nu ai cum să nu o sărbătorești. „1 Martie este un început, începutul oricăror intenții sau sentimente frumoase, este anotimpul regenerării, reînnoirii, renașterii, reîmprospătării. 1 Martie este ziua de început a anotimpului vesel, proaspăt care este PRIMĂVARA, ne amintește că trebuie să fim puternici prin a găsi puterea de a renaște, să oferim speranță și schimbare în bine. Am dorit să vedem cum e să fii un vestitor al primăverii, oferind și un dar devenit simbol al ei. Dacă putem face un bine sau un gest frumos este bine să îl facem! Este o filosofie de viață. Contează să fim alături de semenii noștri, să dăm speranțe de bine și de ce nu să facem o bucurie celor care au nevoie de asta, cum s-a întâmplat astăzi la Azilul de Bătrâni. Aici îmi propun să vin cu un program de mișcare pentru bătrâni. Mișcarea, sportul, contribuie la menținerea sănătății noastre psihice care este suportul sănătății fizice.” declară Cristiana Drăgan.
Aceasta susține solidaritatea și întărește urarea de a avea o primăvară cu multe bucurii : „Să nu uităm că solidaritatea este poate cel mai frumos gest al nostru. Este bine să îl descoperim și dezvoltăm în fiecare dintre noi. Doresc tuturor zile senine pline de sănătate, bucurii și speranță, o primăvară cu multe bucurii, liniște, sănătate și înțelegere. O primăvara minunată!”

Mărțișorul și istoria lui

Despre istoricul mărţişorului, Tudor Arghezi afirma în volumul “Cu bastonul prin Bucuresti”, conform calendarortodox.ro: “…La inceput, atunci când va fi fost acest început, mărţisorul nu era mărţisor şi poate ca nici nu se chema, dar fetele şi nevestele, care ţineau la nevinovăţia obrazului înca inainte de acest inceput, au băgat de seamă că vântul de primavara le păteaza pielea şi nu era nici un leac. Cărturăresele de pe vremuri, dupa care au venit cărturarii, făcând “farmece” au învăţat fetele cu pistrui să-şi incingă grumazul cu un fir de mătase rasucit. Firul a fost atât de bun încat toate cucoanele din mahala şi centru ieşeau în martie cu firul la gat. …Vântul uşurel de martie, care impestriţa pleoapele, nasul şi barbia, se numea mărţisor şi, ca să fie luat răul în pripă, şnurul de mătase era pus la zinţii de mart. Dacă mai spunem că firul era şi roşu, întelegem ca el ferea şi de vânt, dar şi de deochi.”
În zilele noastre, valoarea mărţisorului începe să fie dată doar de creaţia artistică. Obiectul cu şnur alb-roşu se confectioneaza din orice şi poate să aibe semnificaţii multiple.
În timpul geto-dacilor, anul nou începea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea doua anotimpuri: vara şi iarna. Marţisorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie. În vechime, pe data de 1 martie, mărtisorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor – fete şi băieţi deopotriva. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lana răsucite, colorate in alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primaverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărţisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc, fie era aruncat în directia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: “Ia-mi negreţele şi da-mi albeţele”. Cu timpul, la acest şnur s-a adăugat o monedă de argint.