Drapelul naţional al României este un tricolor cu benzi verticale, începând de la lance, albastru, galben şi roşu, este specificat în Constituție. Așadar, există o regulă în ceea ce privește steagul. Romaniei. Se vede că nu toți au cunoștințe cu privire la ordinea așezării culorilor.

Proporțiile, nuanțele culorilor precum și protocolul drapelului au fost stabilite prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994. Conform datelor cuprinse în Notitia Dignitarium, un document militar al arhivelor imperiale romane, stindardul de luptă al dacilor purta culorile roşu, galben şi albastru, aceleaşi culori de la primele legiuni geto-dace cantonate în Bretania şi Capadocia, în care fruseseră recrutaţi ca mercenari luptătorii daci. De aici o lungă istorie cu el, începând cu armatele bizantine și continuând cu legiunile romane. În anul 1185, fraţii valahi Petru, Asan şi Caloian, au condus o armată contra bizantinilor, ai cărei oşteni aveau pe suliţe flamuri cu reproducerea dragonului-lup al dacilor, plus cele trei culori. Culorile stindardului au străbătut veacurile fără nicio altă menţionare documentară. În anul 1821, culorile roşu, galben şi albastru se regăseau pe drapelul de luptă al lui Tudor Vladimirescu, iar în anul 1848 au devenit culorile drapelului de stat, cunoscute şi astăzi.

Pentru a fi corectă și enumerarea roșu, galben și albastru, este necesar ca albastrul să fie lângă lance, în cazul imaginii cifra unu să fie îmbrăcată în albastru. A făcut cineva verificarea? Sau în Primăria Oltenița, indiferent de ce se întâmplă, se felicită unii pe alții, mai ales că vin alegerile pentru funcții? Există și câțiva oltenițeni care au sesizat ordinea culorilor din cifra ”100”, așezare ce nu reprezintă drapelul României. Drapelul Andorrei, cel al Ciadului şi al Republicii Moldova seamănă cu al nostru. Dar puțini au spiritul observării iar alții nici nu bagă de seamă.
Efortul muncii însă este unul de luat în seamă. Străduința celor din cadrul Primăriei care fac amenajări diverse în oraș poate fi apreciată, dacă ne gândim că nu se comandă asemenea creații prin alte părți sau firme contra cost, ci ele sunt rodul gândirii edilitar-gospodărești.