Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Tupeu de borfaș: Bing Bang, orologiul sună, abuzul de putere ne tună!

Timpul trece, orologiul sună pe la jumătate, dar nu urmează la ”castel în poartă, oare cine bate”, căci voievozii au părăsit podiumul, domnii României s-au oprit din mersul lor cavaleresc undeva la un timp trecut, căci neamul prost a venit buluc odată peste noi și-l vedem invariabil nu doar în politică, dar și lângă noi…zilnic. Neamul prost a sosit odată cu comunismul și s-a văzut cum aspectează, precum astrele, de la nord la sud, de la est la vest. Ce domni, ce domnițe? Ce cavaleri, ce doamne? România tânjește după ei, dar nu-i mai găsește. Un popor rătăcit precum oile niciodată nu-și va găsi stăpânul pentru că un pumn de arginți e mană cerească și se linge căci se vinde. Nu toți, ah nu, nu toți românii sunt lași ori ușor de păcălit sau cumpărat, dar majoritatea e jucat și-l joacă neputința, brăzdată pe frunte de semnul slăbiciunii…un popor care se complace și tace, ăla, poporul ăla despre care spuneam că a ieșit sălbatic din comunism și încă îl vrea, încă îl caută vertiginos, că așa e el: vanitos dar pe dos, este un popor care nu-și găsește rostul până la identitate. L-au lăsat domnii și domnițele cât de cât bine, dar el, nesăbuit, a trădat…
Sub flamura echității sociale false, se petrec multe alte nesăbuințe cu stigmat, daaaa, ca să fie cât mai veridică minciuna cu care îl momește pe dornicul trai comunist, același trai năucitor de mârșav și obositor de acum peste 27 de ani.
Orașul se află sub papucul roșu. Și este așa, fiindcă a îmbătrânit iar suflul i-a albit. Este așa fiindcă se alege și se gândește pentru și peste cumetrii. În Occident este blamat nepotismul, mai ales în funcțiile publice, la noi nu. În Occident, oamenii mai și gândesc. La noi, nu…mulți nu. S-a ales așa pe aranjamente, pe stil vizibil pesedist de a tranșa orașul și lucrurile, pe dorință de mărire a unui singur masterchef, iar când măsura populistă a venit cu ”vă dăm” și ”mărim”, a început marea șmechereală: pe de o parte hoțul, pe de altă parte fraierul. Dar niciunul nu știe și nu recunoaște ce este. Unor bipezi le vine bine patrupezi. Le-a plăcut primitivismul încă din embrion, ce să-i faci, gena uneori, dar și anturajul, noblețea pe care domnii și domnițele, voievozii și doamnele, ne-au lăsat-o s-a dus, noblețea nu mai este de apreciat.
De la profesor la căruțaș, de la jongleur de vorbe la mut, de la bugetar la casnică, de la șomer la asistat social, roșul a căpătat viață. Frumoasă culoare și intensă, folosită de ruși să nu uităm, adulată de comuniști, speculată de tâlhari și adorată de nord coreeni, devine o ”mare roșie” de boală. Ca orice boală, începe cu simptome, de la caz la caz, se manifestă diferit. Apoi începe perioada de incubație a virusului până la a cuceri un corp, o bună gazdă.
Avem șef pesedist suprem, ce mai vreți? Apoi, tot ce mișcă-n oraș, râul ramul, astea toate de la copaci sacrificați pentru ”binele orașului” că doar ei așa cred, că ”binili învinge”…ăla al lor, în haine făcute de croitorași vestiți în a croi țoale de doliu, până la gândac, fluture, vreo primată ieftină și halucinogenă, totul se află sub incindența, la cheremul, dorința, poftele unui singur tip: un tip căruia paloșul de zmeu i-a umflat forma, ce necesită, plauzibil, examinare.
A început o nouă eră: cea a clowneriei aprinse. Vedem inclusiv clopote colorate prin zonă, niște forme verde, galben sau albastru de nave spațiale pe iarbă și ierburi (semn că vor să ocupe spațiul tot?), spectacol de scenă ce ne amintește de fostul dictator (cu tot cu spectacole megalomanice..!!), vedem analfabetism, anacronism, laudă în van, vedem ce nu a văzut Parisul.  În loc de șah, se joacă table.
Se taie tot, se rade, se vine cu aplicații, se minte, se moșnegește, se…întorc păsările călătoare, cele care au căutat și nu au găsit decât pe aici prin baltă, mult pește.
Formația ”La Familia” avea un cântec care pe parcurs a intrat în top și ne cântă așa :”Tupeu de borfaș”…dar ei nu înțeleg, nu înțeleg nimic decât ce bine e să trăiești un abuz, un abuz de ceva, de orice, că asta îi însemnează ca ”mari descurcăreți”.
La Familia în Italia se mai spune ”famiglia”, care de regulă are un Naș. Marijuana nu lipsește în astfel de situații. E pe acolo, peste NAS și prin venă…atâta amor, amor de cartier, da!

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

20 − eleven =

− 2 = 3

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Cum se scrie corect Mall-ul sau Mallul Potrivit Dicţionarului ortografic, ortoepic …
Corespondenta la redactie