Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Un grup de cercetători a precizat într-un studiu că ibuprofenul poate preveni boala Alzheimer

Neurosavaţii canadieni au realizat un studiu prin care se sugerează că, dacă se începe din timp, un tratament zilnic de ibuprofen poate preveni apariţia bolii Alzheimer.

Studiul recent, condus de Patrick McGeer, CEO al Aurin Biotech din Vancouver, a fost publicat recent în Journal of Alzheimer’s Disease.
Cercetătorii au putut preleva mostre din salivă. Testele au fost bazate pe măsurarea concentraţiei unei proteine numite Abeta42. În mulţi indivizi, producţia de Abeta42 este aceeaşi, indiferent de sex sau vârstă. Totuşi, dacă rata producţiei este de 2-3 ori mai mare, acei indivizi sunt predispuşi la apariţia bolii Alzheimer. Deşi se produce peste tot în corp, depozitarea are loc numai în creier, ceea ce duce la inflamarea ţesutului cerebral, scrie Science Daily.

„În studiul nostru am văzut că cei care riscă să dezvolte boala Alzheimer au aceleaşi niveluri ridicate de Abeta42 precum cei care au deja boala; mai mult decât atât, au aceleaşi niveluri ridicate în timpul vieţii, deci, teoretic, pot fi testate oricând”, a precizat McGeer. „Descoperirea noastră schimbă modul în care se abordează boala Alzheimer. Acum, avem un test simplu care poate opri apariţia afecţiunii prin administrarea de ibuprofen, în forma sa dată fără prescripţie medicală”.

Boala Alzheimer poate proveni din altă parte a corpului şi nu din creier, conform unui rezultat surprinzător

Există deja numeroase studii care indică faptul că demenţa poate fi doar o culminare a mai multor factori care nu ţin de sistemul nervos central, care pot fi folosiţi pentru o diagnosticare mai timpurie şi chiar pentru prevenire. Aici şi-a adus contribuţia un grup de cercetători chinezi şi canadieni care au identificat o serie de nereguli în organism care par să inducă degradarea materiei cenuşii.
„Boala Alzheimer este în mod clar o boală a creierului, dar trebuie să acordăm atenţie întregului organism pentru a înţelege de unde vine şi cum poate fi oprită”, a precizat cercetătorul Weihong Song, de la Universitatea British Columbia.
Boala apare atunci când neuronii din anumite părţi ale creierului mor. Pierderea lor este asociată cu creşterea nivelului de proteină beta-amiloide şi modificarea unei alte proteine numită tau, scrie Science Alert.
Cercetătorii nu sunt siguri cu privire la punctul de origine al bolii, deşi mecanismul acesteia se cunoaşte. Au fost găsite indicii în genele comune şi în insomnii, dar conectarea punctelor a fost imposibilă.
În studiul recent, cercetătorii au pus problema acumulării de beta-amiloide găsite în neuroni. Aceştia au precizat că proteine pot proveni din afara creierului. Aceste proteine sunt produse atunci când o proteină precursoare găsită în membranele mai multor ţesuturi este secţionată în două şi practic poate fi găsită oriunde în organism. Mai important decât atât, acestea pot trece de pereţii celulelor care separă vasele de sânge de materia cenuşie. „Bariera sânge-creier devine mai slabă pe măsură ce îmbătrânim”, a precizat Song. „Acest lucru poate permite beta-amiloidelor să se infiltreze în creier, suplimentând ceea ce este produs de creier şi accelerând astfel deteriorarea”.

Pentru a testa dacă beta-amiloidele au fost produse şi în altă parte în corp şi pot trece de bariere, cercetătorii au efectuat o procedură numită parabioză pe perechile de şoareci.
Un membru din fiecare pereche a fost modificat genetic pentru a avea gene umane care produce niveluri mai de beta-amiloide. Apoi, au fost legaţi chirurgical de partener, care nu avea gena şi care nu ar fi trebuit să dezvolte Alzheimer.
Un an mai târziu, şoarecii nemodificaţi au dezvoltat boala, alături de un nivel ridicat de beta-amiloide şi proteina tau modificată.
Este primul studiu care a arătat clar că boala poate proveni din altă parte decât din creier.
Studiile anterioare au sugerat că bacteriile şi virusurile pot avea un rol, dar cercetătorii au nevoie de alte studii pentru a confirma această ipoteză.

Această maladie a fost descrisă pentru prima data de psihiatrul și neuropatologul german, Alois Alzheimer. Denumirea de „boala Alzheimer” a fost utilizată pentru prima dată de psihiatrul german Emil Kraepelin.
Boala Alzheimer este prezentă la persoanele în vârstă și tot mai frecventa o dată cu creșterea longevității.
Primul diagnostic al acestei boli, dat de Alois Alzheimer a fost „boala a uitarii”.
Este cea mai frecventă formă de demență la persoanele în vârstă și reprezintă jumătate din totalitatea cazurilor de demență. Pentru țările europene se estimează că la persoanele în vârstă de 65 de ani frecvența bolii este de 2 – 3 %, înaintând în vârstă, la peste 85 de ani, procentul crește la 25 – 40%.
Pierderea memoriei este de cele mai multe ori primul semn al aceste boli.

Surse on line

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Cum se scrie corect Mall-ul sau Mallul Potrivit Dicţionarului ortografic, ortoepic …
Corespondenta la redactie