Un sistem de vot pe cât de dubios, pe atât de ambiguu. Alegătorii întrebați cum votează
Operatorii de tabletă și președinții secțiilor de votare au fost instruiți să întrebe alegătorii dacă pot vota pentru alegerile europarlamentare sau pentru referendum, ori pentru ambele tipuri de scrutin. Sistemul a fost creat în așa fel încât să înregistreze prezența la vot separat pentru fiecare scrutin în parte, potrivit reprezentanților Biroului Electoral Central.
Oltenițeni deranjați de întrebările din secțiile de votare
Mai mulți oltenițeni au fost deranjați de acest mod de lucru într-o zi de scrutin. Unii și-au exprimat dezacordul cu privire la acest sistem pe facebook, considerând că totul a fost făcut cu bună știință, scopul fiind acela de a dezorienta alegătorii. Alții au fost deranjați încă din secția de votare de întrebări. Au fost persoane care au cerut celor din secții să dea toate cele trei buletine de vot și să nu mai întrebe oamenii, pe mulți dintre ei reușind să-i dezorienteze aceste întrebări.
”Mi se pare o prostie. Cum adică să întrebi ce vrea omul? Adică acum vreau să votez pentru una și să mă mai gândesc dacă mă întorc să votez pentru cealaltă. Păi și de ce să întrebe când e vorba de apărarea justiției?” ne declară una dintre femeile prezente la urne. ”Ce referendum, dragă? Ăla e interesul străinilor cine știe ce vor să facă.” ne apostrofează un pensionar rătăcit. ”De ce m-au întrebat? Ca să știe cu cine votez? Că s-a făcut atât tam tam că Iohannis e cu interes aici, că bla bla niște aberații. M-a deranjat deși am fost mândră că am votat și la una și la alta, mai ales la referendum și să știe toți că trebuie să stârpim corupția din țară.” ne spune o tânără votantă. ”Am votat. Nu m-a deranjat că m-au întrebat, dar se uitau unii la mine într-un fel. Oraș cu oameni încuiați…” declară un tânăr votant care ne arată și buletinul pentru a ne convinge că a votat.
Operatorul de tabletă a avut sarcina de a informa toți alegătorii resortisanți (cu cetățenia română) cu privire la această opțiune. Prezența a fost înregistrată în SIMPV diferit pentru fiecare din cele 2 opțiuni, iar listele electorale folosite au fost de asemenea diferite. Alegătorii au primit un buletin pentru europarlamentare și 2 pentru referendum. Potrivit BEC, un alegător care a votat doar pentru o opțiune se putea întoarce în aceeași secție de votare, pentru a vota pentru celalaltă (referendum sau europarlamentare) sau în altă secție, dacă nu se mai afla în localitatea unde este înregistrat.
Citiți aici Art 5 din Decizia BEC 72D/2019
Sistem desecretizat de vot
Într-un fel, acest Referendum a devoalat votul pentru europarlamentare, căci, în funcţie de voinţa cetăţeanului de a lua sau a refuza să ia buletinele pentru Referendum, reprezentanţii partidelor din comisiile electorale ştiau exact cu cine a votat respectivul!
Într-o zonă dominată de PSD, vine în circumscripţia electorală un votant PNL sau USR, PMP sau pro România. El va dori şi cele două buletine pentru Referendum. În acest caz, PSD-iştii din comisie l-au scanat deja iar dacă omul este cunoscut în zonă, el ar putea avea probleme prin primărie. Într-o zonă dominată de PNL, dacă vine un simpatizant al PSD, el le va spune celor din comisie că nu vrea să voteze pentru Referendum şi nu va dori să ia şi buletinele respective. În acest caz, opoziția va ști cu cine are de-a face.
De data aceasta, votul nu a fost atât de secret. Dacă dreptul cuiva de a vota ar putea să devină sursa unor nedreptăți ce ar naște și pe care i le pot face cei care deţin puterea în localitatea lui, atunci de ce a fost creat acest sistem de vot?
Una peste alta referendumul pe teme de justiție a trecut. Acesta a îndeplinit ambele condiții pentru a fi validat, atât cvorumul de prezență, cât și pragul de 25% voturi valide. După numărarea a 94,6% din voturi, la ambele întrebări românii au votat în proporție de peste 89% DA. Astfel, la prima întrebare, ”Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”, au votat DA 6,36 milioane de români din țară și din străinătate (89,14%). Împotrivă au votat 1,05 milioane de oameni (10,86%).
La cea de-a doua întrebare, „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”, au votat DA 6,38 milioane de români (89,39%). Împotrivă s-au pronunțat 1,03 milioane de români (10,61%).